Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce o cantitate suficientă de hormoni tiroidieni în raport cu necesarul organismului uman. Cauzele cele mai frecvente care pot conduce la apariția hipotiroidismului includ:
- Boli autoimune – Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este o boală autoimună numită tiroidita Hashimoto. Afecțiunile autoimune apar atunci când sistemul imunitar produce anticorpi care atacă țesuturile sănătoase. Uneori, acest proces implică glanda tiroidă și îi afectează capacitatea de a produce hormoni.
- Chirurgia tiroidei – Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea totală sau parțială a glandei tiroide poate reduce parțial sau total capacitatea glandei de a produce hormoni tiroidieni.
- Radioterapia – Radiațiile utilizate pentru tratarea cancerelor de la nivelul capului și gâtului pot afecta glanda tiroidă și pot duce la hipotiroidism.
- Tiroidita – Tiroidita apare atunci când glanda tiroidă se inflamează. Aceasta se poate datora unei infecții bacteriene sau virale. Sau poate rezulta dintr-o tulburare autoimună sau o altă afecțiune medicală care afectează tiroida. Aceste situații pot modifica funcționarea normala a tiroidei rezultând în unele situații particulare hipotiroidism.
- Medicamente – O serie de medicamente pot duce la hipotiroidism. Un astfel de medicament este litiul, care este utilizat pentru a trata unele tulburări psihiatrice. Dacă aveți prescrise medicamente ce conțin litiu sau iod, întrebați medicul dumneavoastră despre efectul acestora asupra glandei tiroide.
Hipotiroidism, cauze mai rare
- Probleme prezente la naștere – Unii nou-născuți se nasc cu o glandă tiroidă care nu funcționează corect, iar alții se nasc fără glandă tiroidă. În majoritatea cazurilor, motivul pentru care glanda tiroidă nu s-a dezvoltat corect nu este clar. Dar unii copii au o formă ereditară de tulburare tiroidiană. Adesea, sugarii născuți cu hipotiroidism nu au simptome vizibile la naștere. Acesta este unul dintre motivele pentru care majoritatea statelor, inclusiv România, impun screeningul tiroidian neonatal.
- Afecțiuni hipofizare – O cauză rară a hipotiroidismului este incapacitatea glandei hipofize de a produce suficient hormon stimulator tiroidian (TSH). Acest lucru se datorează de obicei unei tumori benigne a glandei hipofize.
- Sarcina – Unele femei dezvoltă hipotiroidism în timpul sau după sarcină. Dacă hipotiroidismul apare în timpul sarcinii și nu este tratat, crește riscul de pierdere a sarcinii, naștere prematură și preeclampsie. Preeclampsia provoacă o creștere semnificativă a tensiunii arteriale în ultimele trei luni de sarcină. Hipotiroidismul poate afecta grav și fătul în curs de dezvoltare.
- Lipsa iodului – Glanda tiroidă are nevoie de iod pentru a produce hormoni tiroidieni. Iodul se găsește în principal în fructe de mare, alge marine, plante cultivate în sol bogat în iod și sare iodată. Prea puțin iod poate conduce la hipotiroidism. Prea mult iod poate agrava hipotiroidismul la persoanele care au deja această afecțiune.
Hipotiroidism, simptome
Hipotiroidismul poate să nu provoace simptome sesizabile de către pacient în stadiile incipiente. Cu toate acestea, hipotiroidismul netratat o perioadă de timp prelungită poate conduce la apariția unor complicații, cum ar fi valori crescute ale grăsimilor în sânge și diferite probleme cardiace.
Simptomele hipotiroidismului depind de severitatea afecțiunii. Acestea tind să se dezvolte lent, adesea pe parcursul mai multor ani. La debut este posibil este posibil ca pacientul să observe simptome nespecifice, cum ar fi oboseala și creșterea în greutate. Dar, pe măsură ce metabolismul continuă să încetinească, pot apărea simptome mai evidente.
Printre simptomele hipotiroidismului se enumeră:
- oboseală,
- sensibilitate crescută la frig,
- constipație,
- piele uscată
- creștere în greutate,
- față umflată,
- voce răgușită,
- păr și piele aspre,
- slăbiciune musculară,
- dureri musculare, sensibilitate și rigiditate,
- cicluri menstruale mai abundente decât de obicei sau neregulate,
- păr subțire,
- ritm cardiac încetinit, numit și bradicardie,
- depresie,
- probleme de memorie.
Hipotiroidism la copii, simptome
Oricine poate face hipotiroidism, inclusiv sugarii. Majoritatea bebelușilor născuți fără glandă tiroidă sau cu o glandă tiroidă care nu funcționează optim nu prezintă simptome imediat la naștere. Dar dacă hipotiroidismul nu este diagnosticat și tratat, simptomele încep să apară în timp. Acestea pot include:
- dificultăți la alimentare,
- creștere deficitară,
- creștere slabă în greutate,
- îngălbenirea pielii și a sclerei ochilor, o afecțiune numită icter,
- constipație,
- tonus muscular slab,
- piele uscată,
- plâns răgușit,
- limbă mărită,
- apariția unei umflături sau o proeminență moale în apropierea buricului, o afecțiune numită hernie ombilicală.
Când hipotiroidismul la sugari nu este tratat, chiar și cazurile ușoare pot duce la probleme severe de dezvoltare fizică și mentală.
În general, copiii și adolescenții cu hipotiroidism au simptome similare cu cele ale adulților. Dar pot avea în mod particular și:
- creștere deficitară care duce la o statură mică finală;
- dezvoltare întârziată a dinților permanenți;
- pubertate întârziată;
- dezvoltare mentală deficitară.
Cum se pune diagnosticul de hipotiroidism
Hipotiroidismul este diagnosticat de către medicul de familie sau de un medic specialist endocrinolog. Pentru a stabili diagnosticul se utilizează istoricul medical al pacientului, un examen fizic și analize de sânge ce implică dozarea TSH, T3 și T4. Se pot efectua teste suplimentare pentru a descoperi cauza ce a dus la apariția hipotiroidismului, de exemplu dozări de anticorpi pentru a identifica o boală autoimună.
Care este tratamentul hipotiroidismului
Tratamentul se realizează cu hormoni tiroidieni și este de obicei simplu, sigur și eficient, odată ce pacientul și medicul curant prin ajustare ajung la doza individualizată corespunzător. Doza este calculată în funcție de mai mulți factori (greutate, vârstă, status cardiovascular ș.a.m.d.) de către un medic specialist endocrinolog.
În ce constă prevenția hipotiroidismului
Deși anumiți factori de risc pentru hipotiroidism nu pot fi modificați, există măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce riscul de a dezvolta hipotiroidism.
Recomandări alimentare
Menținerea unei diete echilibrate, bogate în iod, poate susține funcționarea tiroidei. Iodul este vital pentru procesul de formare a hormonilor tiroidieni, iar deficitele pot duce la probleme tiroidiene. Consumul de alimente precum pește, lactate și sare iodată în limite raționale ajută la asigurarea unui aport adecvat de iod.
Evitarea medicamentelor la risc
Anumite medicamente pot interfera cu funcția tiroidei. Dacă luați medicamente care v-ar putea afecta tiroida, monitorizarea regulată și consultarea medicului dumneavoastră sunt esențiale. Această abordare proactivă poate preveni potențialele probleme tiroidiene.
Controalele medicale de rutină
Controalele medicale regulate pot ajuta la depistarea precoce a problemelor tiroidiene. Dacă aveți antecedente familiale de boli tiroidiene sau alți factori de risc, discutarea acestora cu un medic endocrinolog poate duce la strategii personalizate de prevenție.
Semne clinice care ar trebui să ne orienteze să mergem la medic
Consultați medicul dacă vă simțiți obosit fără motiv sau dacă aveți alte simptome de hipotiroidism menționate anterior.
Dacă luați medicamente ce conțin hormoni tiroidieni pentru hipotiroidism, urmați sfatul medicului cu privire la frecvența programărilor medicale. La început, este posibil să aveți nevoie de programări regulate pentru a vă asigura că primiți doza corectă de tratament. În timp, este posibil să aveți nevoie de controale la anumite intervale de timp, astfel încât medicul să vă poată monitoriza starea clinică și doza corectă de tratament.
Factori de risc care pot contribui la apariția hipotiroidismului sunt:
- sexul feminin;
- antecedente familiale de boli tiroidiene;
- antecedente personale de o boală autoimună, cum ar fi diabetul de tip 1 sau boala celiacă;
- antecedente personale de tratamente pentru hipertiroidism;
- antecedente personale de tratamente ce au inclus radiații la nivelul gâtului sau a părții superioare a pieptului;
- antecedente personale de orice intervenție chirurgicală la nivelul tiroidei.
Complicații posibile ale hipotiroidismului
Hipotiroidismul netratat poate duce la numeroase complicații, precum:
- Gușă – Hipotiroidismul poate determina creșterea dimensiunii glandei tiroide. Această afecțiune se numește gușă. O gușă mare poate cauza probleme la înghițirea alimentelor sau în respirație.
- Probleme cardiace – Hipotiroidismul poate duce la un risc mai mare de afecțini cardiace, cum este și insuficiența cardiacă. Acest lucru se datorează în principal faptului că persoanele cu hipotiroidism tind să dezvolte niveluri ridicate de LDL- colesterol.
- Neuropatie periferică – Hipotiroidismul care nu este tratat pentru o perioadă lungă de timp poate deteriora nervii periferici. Aceștia sunt nervii care transportă informații de la creier și măduva spinării către restul corpului. Neuropatia periferică poate provoca durere, amorțeală și furnicături la nivelul brațelor și picioarelor.
- Infertilitate – Nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni pot interfera cu ovulația, ceea ce poate limita fertilitatea. Unele dintre cauzele hipotiroidismului, cum ar fi tulburările autoimune, pot, de asemenea, afecta fertilitatea.
- Malformații congenitale – Copiii născuți din persoane cu boli tiroidiene netratate pot avea un risc mai mare de malformații congenitale în comparație cu nou-născuții născuți din mame care nu au boli tiroidiene. Nou-născuții cu hipotiroidism prezent la naștere, fără tratament ulterior, prezintă riscul unor probleme grave de dezvoltare fizică și mentală. Dar dacă afecțiunea este diagnosticată în primele luni de viață și tratată corect, șansele unei dezvoltări normale sunt bune.
- Comă mixedematoasă – Această afecțiune rară pune viața în pericol și poate apărea atunci când hipotiroidismul nu este tratat pentru o perioadă lungă de timp. O comă mixedematoasă poate fi declanșată de sedative, infecții sau alte tipuri de stresuri asupra organismului. Simptomele sale includ intoleranță intensă la frig și somnolență, urmate de o lipsă extremă de energie și apoi inconștiență. Această comă necesită tratament medical de urgență.
Ce este hipertiroidismul
Hipertiroidismul este situația clinică care apare atunci când glanda tiroidă produce o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni în raport cu necesarul organismului uman.
Cauzele hipertiroidismului
Cauzele cele mai frecvente care pot conduce la apariția hipertiroidismului includ:
- Boala Graves – Boala Graves este o afecțiune autoimună care determină sistemul imun să atace în mod țintit glanda tiroidă. Aceasta determină tiroida să producă prea mulți hormoni tiroidieni. Boala Graves este cea mai frecventă cauză de hipertiroidism.
- Nodulii tiroidieni hiperactivi – Această afecțiune este numită și adenom toxic, gușă multinodulară toxică și boala Plummer. Această formă de hipertiroidism apare atunci când un nodul tiroidian unic sau mai mulți noduli în tiroidă produc o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni.
- Tiroidita – Această afecțiune apare atunci când glanda tiroidă se inflamează. În unele cazuri, se datorează unei tulburări autoimune. În altele, motivul este neclar. Inflamația poate determina eliberarea în fluxul sangvin a hormonilor tiroidieni suplimentar stocați în glanda tiroidă și poate provoca simptome de hipertiroidism.
Hipertiroidism, simptome
Hipertiroidismul are un tablou clinic uneori similar cu a altor probleme de sănătate, ceea ce face dificil diagnosticul. Poate provoca multe simptome, precum:
- pierdere în greutate în mod involuntar;
- bătăi rapide ale inimii, o afecțiune numită tahicardie;
- bătăi neregulate ale inimii, numite și aritmie;
- bătăi puternice ale inimii, uneori numite palpitații;
- senzație crescută de foame;
- nervozitate, anxietate și iritabilitate;
- tremor, de obicei un mic tremur al mâinilor și degetelor;
- transpirație accentuată;
- tulburări ale ciclurilor menstruale;
- sensibilitate crescută sau intoleranță la căldură;
- mișcări intestinale mai frecvente;
- glandă tiroidă mărită, numită gușă, care poate apărea ca o umflătură la baza gâtului;
- oboseală accentuată;
- slăbiciune musculară;
- probleme de somn;
- piele caldă și umedă;
- piele subțire;
- păr fin și fragil.
Adulții în vârstă sunt mai predispuși la simptome greu de observat. Aceste simptome pot include bătăi neregulate ale inimii, pierdere în greutate, depresie și senzație de slăbiciune sau oboseală în timpul activităților obișnuite.
Cum se pune diagnosticul de hipertiroidism
Diagnosticul de hipertiroidism este stabilit de către medicul endocrinolog, pe baza istoricului medical al pacientului, a unui examen fizic complet și a analizelor de sânge care includ dozarea hormonilor tiroidieni TSH, T3 și T4. Pentru a identifica etiologia (cauza) specifică ce a dus la apariția hipertiroidismului, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi o ecografie tiroidiană (pentru depistarea nodulilor) sau dozarea de anticorpi pentru a depista o cauză autoimună.
Care este tratamentul hipertiroidismului
Există mai multe tratamente disponibile pentru hipertiroidism. Medicamentele din clasa antitiroidienelor de sinteză și iodul radioactiv pot fi utilizate pentru a reduce cantitatea de hormoni produși de glanda tiroidă. Uneori, tratamentul hipertiroidismului include o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea totală sau parțială a glandei tiroide. În unele cazuri, în funcție de cauza acesteia, hipertiroidismul se poate ameliora fără medicamente sau alt tratament.
Putem preveni hipertiroidismului?
Hipertiroidismul este o afecțiune des întâlnită. O tiroidă hiperactivă produce prea mulți hormoni tiroidieni. Hipertiroidismul este adesea o trăsătură definitorie a bolii Graves. Deoarece uneori este o afecțiune autoimună, hipertiroidismul natural nu poate fi prevenit. Cu toate acestea, factorii de mediu și stilul de viață pot determina dezvoltarea unei tiroide hiperactive. Exercițiile fizice regulate, gestionarea stresului și renunțarea la fumat pot menține tiroida funcțională în parametrii optimi. Dacă sunteți diagnosticat cu hipertiroidism, o recomandare importantă este reducerea aportului de iod.
Semne clinice care ar trebui să ne trimită la medic
Cele mai frecvente simptome raportate de pacienți sunt bătăile rapide sau neregulate ale inimii, pierderea involuntară în greutate, anxietatea și insomnia.
Factori de risc care pot contribui la apariția hipertiroidismului sunt:
- Antecedente familiale de boli tiroidiene, în special boala Graves.
- Antecedente personale de anumite boli cronice, inclusiv anemia pernicioasă și insuficiența suprarenală primară.
- Sarcină recentă, care crește riscul de a dezvolta tiroidită.
Complicații posibile ale hipertiroidismului
Tulburări cardiace – unele dintre cele mai grave complicații ale hipertiroidismului, cum ar fi insuficiență cardiacă congestivă sau fibrilația atrială.
Oase fragile – hipertiroidismul netratat poate duce osteoporoză.
Tulburări de vedere – unii pacienți cu hipertiroidism dezvoltă o complicație numită boală oculară tiroidiană sau oftalmopatie tiroidiană. Este mai frecventă la persoanele care fumează și afectează mușchii și țesuturile din jurul ochilor.
Criză tireotoxică – afecțiune rară ce provoacă simptome severe, uneori punând viața în pericol. Necesită îngrijiri medicale de urgență. Simptomele includ: febră, bătăi rapide și neregulate ale inimii, greață, vărsături, diaree, deshidratare, confuzie, delir.
Foto: shutterstock.com
