Tiroxina liberă (FT4): valori normale, semnificații clinice pentru FT4 scăzut

Tiroxina este un hormon secretat de glanda tiroidă, care își manifestă acțiunile în special asupra metabolismului energetic al organismului. În mod obișnuit, cea mai mare parte din tiroxină este găsită în sânge cuplată cu anumite proteine de transport, cum ar fi albumina. Cu toate acestea, mai există și o formă care circulă liberă, biologic activă, numită FT4 (tiroxină liberă). Testarea nivelului tiroxinei libere se recomandă atunci când se suspectează patologii la nivelul tiroidei, ca urmare a faptului că FT4 scăzut sau crescut poate să indice prezența unei afecțiuni tiroidiene. De asemenea, concentrația tiroxinei libere este eficientă și în monitorizarea terapiei ulterioare.

Când se găsește în intervalul de valori normale, nu se suspectează afecțiunea tiroidiană. Nivelul de FT4 se corelează de obicei cu cel de TSH (hormonul de stimulare tiroidiană). Determinarea nivelului de tiroxină liberă, și nu de T4 (tiroxină totală) se consideră a fi mult mai specifică în afecțiunile tiroidiene, deoarece poate fi corelată mult mai fidel cu statusul afecțiunii tiroidiene. În contextul abaterilor de la intervalul de valori normale, poate fi ridicată suspiciunea de hiper- sau hipotiroidism, în funcție de valorile FT4 înregistrate. De exemplu, FT4 va apărea scăzut în caz de hipotiroidism (sinteză redusă) și crescut în caz de hipertiroidism (sinteză excesivă).

Tiroxina liberă (FT4) – valori normale

Au fost stabilit valori normale pentru nivelul de tiroxină liberă, la persoanele sănătoase care nu prezintă afectare tiroidiană. Acestea pot să difere sensibil în funcție de laboratorul la care s-au făcut analizele, tehnica utilizată și reactivi, dar nu în limite extinse. La o persoană la care funcția tiroidiană nu este afectată, intervalul de valori normale FT4, în funcție de vârstă, este următorul:

Abaterile de la intervalul de valori normale, dar considerate fiziologice, cu FT4 scăzut, apar în special la femei însărcinate. Scăderile progresive se corelează cu înaintarea vârstei gestaționale, cel mai probabil ca urmare a deficitului de iod asociat:

• Trimestrul I de sarcină: 12,05-19,60 pmol/L;
• Trimestrul II de sarcină: 9,63-17,00 pmol/L;
• Trimestrul III de sarcină: 8,39-15,60 pmol/L.

Postpartum, ca urmare a creșterii aportului de iod, se va reveni progresiv la intervalul de valori normale. De menționat că anumite tratamente medicamentoase pot duce la FT4 scăzut sau FT4 crescut: acid acetilsalicilic (aspirină), tamoxifen, furosemida, heparină, respectiv anticonvulsivante, litiu, steroizi.

FT4 scăzut – semnificații clinice

Abaterile de la intervalul de valori normale, cu FT4 scăzut, apar în cazul hipofuncției glandei tiroide (hipotiroidism). Într-o astfel de patologie, glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni. Hipotiroidismul poate avea la bază o gamă variată de cauze, însă cea mai des întâlnită, la nivel mondial, este deficitul de iod. În funcție de cauze, hipotiroidismul poate fi clasificat în primar sau secundar și terțiar (deseori denumit central).

Hipotiroidismul primar, cauze

• Glanda în sine nu este capabilă să producă o cantitate adecvată de hormon tiroidian, iar din acest motiv se ajunge la FT4 scăzut.
• Cea mai frecventă cauză o reprezintă deficitul de iod.
• Tiroidita Hashimoto, afecțiune autoimună, poate duce la hipotiroidism, cu FT4 scăzut.
• Administrarea anumitor medicamente: amiodarona, inhibitori orali de tirozin-kinază, litiu, fenobarbital, fenitoină, IL-2, etionamidă, perclorat, stavudină, rifampină și altele.
• Terapia cu iod radioactiv, chirurgia tiroidiană, radioterapie în zona capului sau gâtului, sunt alte posibile cauze ale hipotiroidismului primar.
• O cauză mai puțin frecventă a hipotiroidismului primar este tiroidita subacută (tiroidită De Quervain sau tiroidita granulomatoasă subacută), care apare în special la femeile de vârstă mijlocie și este, în general, autolimitată.

Hipotiroidismul secundar și terțiar (central)

• Mai puțin frecvent, hipotiroidismul secundar, care se prezintă cu abateri de la intervalul de valori normale ale FT4, apare atunci când glanda tiroidă în sine este normală, iar patologia este legată de glanda pituitară sau hipotalamus.
• Se datorează tulburărilor neoplazice, infiltrative, inflamatorii, genetice sau iatrogenice care interesează hipofiza sau hipotalamusul (defecte la nivelul axului hipotalamo-hipofizar).
• Aceste tulburări se pot prezenta sub forma următoare: tumori hipofizare și tumori care duc la comprimarea hipotalamusului, sindromul Sheehan, hipofizita limfocitară, radioterapie la nivel cerebral, consumul anumitor medicamente (dopamină, prednison, opioide).

O nouă clasă de medicamente pentru tratamentul cancerului, cum ar fi terapia anti-CTLA-4 sau anti-PD-L1 (imunoterapie), a fost asociată atât cu hipotiroidismul primar, cât și cu cel secundar, observându-se FT4 scăzut la persoanele care au urmat astfel de tratamente. Se observă abateri de la intervalul de valori normale, în sensul scăderii nivelului de tiroxină liberă, și la persoanele cu tiroidită postpartum. Aproximativ 10% dintre femeile care au născut dezvoltă tiroidită la 8-20 de săptămâni de la nașterea copilului. Doar câteva femei necesită tratament cu hormoni. Cu toate acestea, unele prezintă risc de hipotiroidism permanent sau tiroidită postpartum recurentă.

Tiroxina liberă (FT4)- când se recomandă analiza

Este important de reținut că determinarea nivelurilor de FT4 se recomandă și pentru a identifica hipertiroidismul, când apar niveluri crescute de tiroxină liberă, nu doar în caz de hipotiroidism, când se observă FT4 scăzut. Drept urmare, analiza se recomandă în contextul unui tablou clinic simptomatologic care indică fie hipo-, fie hipertiroidism. Iată cum se pot prezenta aceste stări:

Simptomele hipotiroidismului

• intoleranța la frig;
• creșterea marcantă în greutate;
• piele uscată;
• modificări ale vocii;
• lentoare în vorbire și mișcare;
• căderea părului;
• oboseală;
• constipație;
• crampe musculare;
• tulburări de somn;
• dereglări ale ciclului menstrual;
• gușa tiroidiană (tiroidita Hashimoto);
• transpirație redusă.

Simptomele hipertiroidismului

• manifestările clinice sunt asociate stării hipermetabolice și hiperadrenergice;
• pierdere neintenționată în greutate (totuși, aproximativ 10% dintre persoanele diagnosticate pot acumula kilograme în plus ca urmare a creșterii apetitului);
• palpitații;
• tremurături;
• intoleranță excesivă la căldură;
• dispnee la efort;
• iritabilitate;
• anxietate crescută;
• oboseală;
• slăbiciune musculară;
• căderea părului;
• pierderea libidoului;
• creșterea frecvenței mișcărilor intestinale, cu diaree, poate fi observată la unele persoane;
• oligomenoree sau amenoree;
• piele caldă și umedă.

Nivelul de FT4 scăzut indică, după cum am menționat, o stare de hipotiroidism, iar creșteri vor indica starea de hipertiroidism – prea puțin hormon tiroidian, respectiv prea mult. De asemenea, nivelurile de tiroxină liberă sunt utilizate și în monitorizarea terapiei de supresie tiroidiană, deci în evaluarea răspunsului la tratamentul instaurat. Este o analiză care se efectuează deosebit de ușor, nu necesită niciun fel de pregătire specială și durează doar câteva minute. Se recomandă ca proba să fie prelevată à jeun (pe nemâncate), dimineața. După cum am menționat, există mai multe medicamente ale căror administrare duce la creștere sau scăderea nivelului de FT4.