Colina este un compus organic solubil în apă, recunoscut ca nutrient esenţial, în 1998, de către specialiştii de la Institute of Medicine (IOM), SUA. Cu toate acestea, deseori, datorită proprietăţilor sale, este asociată cu complexul de vitamine B. În ciuda contribuţiei semnificative pe care o are la buna funcţionare a unor funcţii vitale, beneficiile ei încă reprezintă o necunoscută pentru majoritatea oamenilor, inclusiv pentru unii profesionişti din domeniul sănătăţii.
Ficatul produce, în mod natural, colină, însă cantitatea este insuficientă pentru funcţionarea optimă a organismului. De aceea, pentru a evita deficitul, este necesar să reglaţi aportul prin intermediul alimentaţiei şi, în unele situaţii, cu ajutorul suplimentelor alimentare. În caz contrar, funcţia hepatică, dezvoltarea sănătoasă a creierului, sistemul nervos, sistemul muscular şi metabolismul dumneavoastră ar putea avea de suferit. Deşi studiile asupra colinei sunt în stadiu incipient, oamenii de ştiinţă de la University of North Carolina at Chapel Hill sugerează că persoanele care suferă de afecţiuni ale ficatului, sportivii de anduranţă, consumatorii de alcool, veganii, femeile însărcinate şi cele care se află în perioada de postmenopauză sunt predispuşi, în mod special, la a prezenta carenţe ale nutrientului în organism.
Beneficiile colinei
Colina intră în structura compuşilor care funcţionează ca mesageri între celule. De asemenea, ea este implicată în sinteza AND-ului şi este necesară în producerea de acetilcolină, un neurotransmiţător care contribuie la legarea receptorilor de la nivelul fibrelor musculare. De asemenea, ea îmbunăteţeşte funcţionarea memoriei, contribuie la eliminarea colesterolului din ficat, reglează bătăile inimii şi ar putea reduce riscul apariţiei unui accident vascular cerebral.
Îmbunătăţirea memoriei
Dintr-un studiu realizat de către cercetătorii de la mai multe instituţii de top din Boston rezultă că ar putea exista o legătură între memoria verbală şi vizuală şi nivelul de colină din organism. Mai exact, în cadrul unei cercetări realizate pe un eşantion de 1.391 de adulţi, specialiştii au descoperit, în urma experimentelor şi a evaluării obiceiurilor alimentare, că aportul ridicat al nutrientului ar putea avea aplicaţii promiţătoare în prevenirea pierderii memoriei și a bolii Alzheimer. Cu toate acestea, cercetările similare efectuate de către alţi oameni de ştiinţă nu au găsit nicio legătură, așa că sunt necesare studii suplimentare.
Metode prin care vă puteţi îmbunătăţi memoria
Reducerea riscului de apariţie a cancerului la sân
Cercetătorii de la Mount Sinai School of Medicine, University of North Carolina şi Columbia University au realizat un studiu pe un eşantion de 1.508 de femei pentru a analiza legătura dintre metabolizarea colinei și riscul de cancer mamar. Rezultatele au arătat că participantele care au avut în alimentaţie aporturi mari ale nutrientului, au prezentat un risc cu 24% mai mic de a dezvolta cancer de sân decât celelalte. Au urmat mai multe studii pentru a analiza legătura dintre colină și cancer, însă rezultatele au fost mixte. Cu toate acestea, prin concluziile unei meta-analize ample, cercetătorii au sugerat că acest compus organic ar putea acţiona împotriva cancerului.
Reducerea risului de apariţie a malformaţiilor la naştere
Cercetătorii de la March of Dimes Birth Defects Foundation, SUA, au studiat aportul de colină al femeilor în timpul perioadei de concepţie şi rata de incidenţă a apariţiei defectelor de tub neural (defecte ale coloanei vertebrale, măduvei spinării sau creierului) în cazul nou-născuţilor. După centralizarea rezultatelor, specialiştii au sugerat că aportul ridicat de colină ar putea reduce riscul apariţiei malformaţiilor la naştere. Cu toate acestea, studiile similiare realizate de către alţi cercetători nu au indicat concluzii asemănătoare.
Ficatul gras: simptome şi tratament
Reducerea riscului de acumulare a grăsimilor la nivelul ficatului
Cercetătorii de la Vanderbilt University School of Medicine, Nashville, şi Shanghai Cancer Institute au studiat legătura dintre steatoza hepatică (boala ficatului gras) şi colină. Astfel, peste 56.000 de adulţi care consumă alcool în cantităţi moderate sau deloc şi care nu aveau antecedente de boli hepatice, boli de inimă sau cancer, au fost supuşi unor ecografii hapatice şi a unor evaluări cu privire la obiceiurile alimentare. Oamenii de ştiinţă au constatat că femeile sănătoase, cu greutate normală, care au avut în alimentaţia lor cele mai mari aporturi de colină, au prezentat un risc cu 28% mai mic de apariţie a steatozei hepatice. Cu toate acestea, în cazul bărbaţilor, studiul nu a arătat nicio asociere între colina din alimentaţie și afecțiunile hepatice.
Sursele de colină
Alimentele care conţin colină sunt: ouăle, ficatul, rinichii şi creierul de vită, peştele, carnea de viţel, carnea de pui, lactatele, conopida, broccoliul, varza de Bruxelles, spanacul, mazărea, cartofii, soia, porumbul şi, în cantităţi mici, unele fructe. De asemenea, nutrientul poate fi luat şi ca supliment.
Necesarul zilnic de colină
Aportul zilnic de colină variază în funcţie de vârstă, sex şi etapa vieţii în care vă aflaţi. Cercetătorii americani de la National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (NASEM) fac următoarele recomandări:
- bebeluş de 0 – 6 luni: 125 mg/zi
- bebeluş de 7-12 luni: 150mg/zi
- copil de 1-3 ani: 200 mg/zi
- copil de 4-8 ani: 250 mg/zi
- copil de 9-13 ani: 375 mg/zi
- fete de 14-19 ani: 400 mg/zi
- băieţi de 14-19 ani: 550 mg/zi
- femei: 425 mg/zi
- femei însărcinate: 930 mg/zi
- femei care alăptează: 550 mg/zi
- bărbaţi: 550 mg/zi
Ficatul suprasolicitat trebuie protejat. Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Hepafort.
