Reumatism abarticular înseamnă durere și inflamație la nivelul structurilor din jurul articulațiilor și nu în articulația propriu-zisă. Sunt afectate tendoanele, bursele, ligamentele, mușchii și fasciile, respectiv țesuturile moi care contribuie la mișcările corpului.
Altfel spus, reumatismul abarticular înseamnă dureri de umăr, cot, șold, genunchi, călcâi sau spate, fără ca osul sau articulația să fie neapărat deteriorate. În majoritatea situațiilor reumatismul abarticular apare în urma suprasolicitării, mișcărilor repetitive, posturii incorecte sau traumatismelor minore.
Aceste probleme sunt descrise ca sindroame reumatice ale țesuturilor moi și sunt frecvent asociate cu tendinite, bursite, epicondilite, fasciită plantară, durere miofascială sau fibromialgie. Diagnosticul este clinic, iar ecografia poate fi utilă în unele cazuri, mai ales pentru bursele profunde.
Ce este reumatismul abarticular
Reumatismul abarticular nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni care produc durere în jurul articulațiiilor. În artrită durerea este în interiorul articulației, dar în reumatismul abarticular durerea este la nivelul tendoanelor, mușchilor, burselor sau ligamentelor.
Cele mai întâlnite forme sunt:
- Tendinita – inflamația sau iritația unui tendon;
- Bursita – inflamația bursei, un săculeț mic cu lichid care reduce frecarea între țesuturi;
- Tenosinovita -inflamația tecii care învelește tendonul;
- Epicondilita – durere la cot, frecvent numită cotul tenismenului sau cotul jucătorului de golf;
- Fasciita plantară – durere în talpă sau călcâi;
- Sindromul miofascial – dureri musculare cu puncte dureroase, numite trigger points;
- Fibromialgia – durere răspândită în corp, asociată cu oboseală și tulburări de somn.
De obicei persoanele afectate de reumatism abarticular descriu starea astfel: „mă dor oasele” sau „mă dor încheieturile”, dar în cadrul consultațiilor se poate observa că durerea vine din țesuturile din jurul articulației și nu din articulația în sine.
De ce apare reumatismul abarticular
Cauzele declanșării reumatismului abarticular pot fi variate, dar cel mai des este vorba despre suprasolicitare. Corpul suportă o perioadă mișcări repetitive, poziții incomode sau eforturi mici, dar constante, până când țesuturile se irită.
Factorii favorizanți sunt:
- muncă repetitivă la birou, tastatură sau mouse;
- ridicarea greutăților fără tehnică de ridicare corectă;
- sport practicat intens sau fără încălzire;
- stat prelungit pe scaun;
- postură incorectă;
- încălțăminte nepotrivită;
- traumatisme, lovituri sau întinderi;
- vârsta și scăderea elasticității țesuturilor;
- exces ponderal;
- diabet, boli tiroidiene sau alte afecțiuni metabolice;
- stres cronic și somn de proastă calitate.
În cazul tendinitelor și bursitelor, suprasolicitarea și traumatismele sunt cauze frecvente. Tratamentul vizează reducerea durerii, scăderea inflamației și corectarea cauzei care menține problema.
Simptome asociate reumatismului abarticular
Simptomele diferă în funcție de zona afectată, dar există și semne comune:
- durere localizată lângă o articulație;
- sensibilitate la apăsare;
- durere care se accentuează la mișcare;
- rigiditate dimineața sau după repaus;
- senzație de arsură, tensiune sau junghi;
- limitarea mișcărilor;
- slăbiciune musculară din cauza durerii;
- umflătură locală, mai ales în bursite;
- durere care iradiază spre braț, coapsă, gamba sau talpă.
Dureri date de reumatismul abarticular sunt: durerea de călcâi dimineața, la primii pași, specifică în fasciita plantară sau durerea de umăr care apare când pacientul ridică brațul, se îmbracă sau doarme pe partea afectată.
În fibromialgie situația se prezintă astfel: durerea este răspîndită, poate fi asociată cu oboseală intensă, somn neodihnitor, probleme de concentrare și sensibilitate crescută la atingere.
Cum îți dai seama că nu este „reumatism la articulații”?
O diferență majoră este dată de locul durerii: în reumatismul abarticular, durerea este adesea pe lângă articulație: pe partea laterală a șoldului, în jurul cotului, în fața umărului, în spatele genunchiului sau pe talpă.
În general:
- durerea apare la anumite mișcări;
- zona este dureroasă la atingere;
- articulația nu este neapărat roșie sau deformată;
- analizele pentru markerii inflamatori pot fi normale;
- pe radiografie pot să nu apară modificări importante;
- repausul și fizioterapia pot ameliora simptomele.
Diferența exactă între durere articulară și periarticulară se stabilește cel mai bine prin consultație medicală, mai ales dacă durerea persistă.
Când se apelează la medic?
Apelați la medic în oricare din următoarele situații:
- durerea durează peste 1-2 săptămâni;
- apare inflamație importantă;
- zona este roșie, caldă sau foarte sensibilă;
- se declanșează febra;
- nu se poate folosi brațul sau piciorul;
- durerea apare după o căzătură sau lovitură;
- simptomele se agravează noaptea;
- există amorțeală, furnicături sau scăderea forței;
- aveți diabet, boli autoimune sau se administrează tratament cu imunosupresoare.
Semnele precum febra, roșeața intensă, durerea severă și umflarea rapidă pot sugera o infecție sau alte probleme care necesită evaluare rapidă.
Stabilirea diagnosticului de reumatism abarticular
În cadrul anamnezei medicul va afla detalii despre locul durerii, momentul apariției, activitățile care o agravează și istoricul medical, după care va examina zona dureroasă: mobilitate, forță, sensibilitatea, inflamație și va efectua teste specifice pentru tendoane sau burse.
Pe lista investigațiilor se pot găsi și:
- ecografie musculo-scheletală;
- radiografie, pentru excluderea artrozei sau fracturilor;
- RMN, în cazuri selectate;
- analize de sânge, dacă se suspectează inflamație sistemică;
- puncție din bursă, rar, dacă se suspectează infecție.
În cazul bursitei diagnosticul este clinic, dar ecografia poate fi necesară pentru bursele profunde, iar analiza lichidului bursal este importantă în cazul suspiciunii de infecție.
Tratamentul pentru reumatismul abarticular
Tratamentul depinde de cauză, localizare și severitate. În majoritatea cazurilor tratamentul debutează cu măsuri conservatoare:
- Repaus relativ – nu înseamnă imobilizare completă, ci doar evitarea mișcărilor care agravează durerea.
- Aplicare de gheață sau căldură – gheața poate ajuta în fazele acute, când zona este dureroasă sau ușor umflată. Căldura e utilă în contracturi musculare și dureri cronice.
- Medicamente antiinflamatoare și antialgice – se administrează la recomandarea medicului, nu se iau la întâmplare mai ales de către persoanele cu gastrită, ulcer, boli renale, boli cardiovasculare sau tratament anticoagulant.
- Fizioterapie și kinetoterapie – sunt esențiale; exercițiile ajută la refacerea mobilității, întărirea musculaturii și prevenirea recidivelor. În sindromul miofascial, terapia fizică este considerată una dintre cele mai importante metode de tratament, alături de masaj, stretching și alte tehnici specifice.
- Infiltrații locale – medicul poate recomanda infiltrații cu corticosteroid în bursă, teaca tendonului sau zona inflamată. Acestea se folosesc când durerea persistă în ciuda celorlalte măsuri.
- Corectarea cauzei – cel mai important pas din tratament – pacientul nu trebuie să revină la obiceiurile care au declanșat durerea.
Pot fi necesare:
- ajustarea poziției la birou;
- pauze la fiecare 45-50 de minute;
- schimbarea tipului de încălțăminte;
- scăderea în greutate;
- exerciții de postură;
- modificarea programului de sport;
- evitarea suprasolicitării repetitive.
Dacă se inițiază tratamentul la timp foarte multe forme de reumatism abarticular se vindecă. Tendinitele și bursitele pot trece în câteva săptămâni, dar pot reveni dacă factorul declanșator rămâne prezent.
Formele cronice precum durerea miofascială sau fibromialgia, necesită un plan pe termen lung, obiectivul fiind creșterea funcționalității, reglarea somnului și creșterea rezistenței la efort și a calității vieții.
Foto: shutterstock.com
