Gastroenterita sau așa numită popular „raceala la stomac“ reprezintă o inflamație la nivelul stomacului și a intestinelor care apare de cele mai multe ori ca urmare a unei infecții virale, bacteriene sau parazitare.
Aceasta afectează funcționarea normală a stomacului și a intestinelor, motiv pentru care apar simptome digestive precum diareea, greața sau crampele abdominale. Infecția poate avea forme ușoare, dar în anumite situații simptomele pot deveni severe și necesita evaluare medicală.
Studiile medicale arată că este cea mai întâlnita afecțiune la nivelul tractului gastro-intestinal, la nivel mondial și apare cel mai frecvent în rândul copiilor și în rândul seniorilor.
Gastroenterita de cele mai multe ori are o evoluție ușoară, dar netratată poate duce la complicații cum ar fi deshidratarea.
Ce cauze are gastroenterita?
Cea mai frecventă cauză de gastroenterită este cea virală. Rotavirusul este cel mai întâlnit agent viral care produce gastroenterită la copiii mici, în general în colectivități, de pe suprafețe contaminate, alimente infectate, contact direct.
La adulți, agentul care provoacă mai des gastroenterită este norovirusul.
Pe lângă cauzele virale, cele bacteriene sunt și ele întâlnite, cei mai importanți agenți bacterieni care pot provoca gastroenterită sunt:
- Salmonella;
- Escherichia coli (E.coli);
- Shigella;
- Campylobacter.
Aceste bacterii ajung în intestine prin consumul de apă sau alimente contaminate (insuficient preparate termic).
Gastroenterita mai poate fi provocată și de paraziți intestinali, acest lucru se întâmplă în general în zone cu igienă precară.

Cum se transmite gastroenterita?
Gastroenterita se transmite prin mai multe modalități, după cum urmează:
- mâini murdare;
- contact direct cu persoane infectate;
- consum de apă contaminată;
- consum de alimente contaminate, insuficient spălate sau preparate termic;
- suprafețe contaminate.
Simptome frecvente în gastroenetrită
- diaree;
- greață;
- vărsături;
- dureri abdominale;
- febră;
- balonare;
- stare de oboseală;
- lipsa poftei de mâncare.
Acestea apar de obicei brusc și pot varia în funcție de cauzele infecției.
Durata simptomelor poate varia de la o infecție la alta. Gastroenterita cauzatăa de virusuri se poate ameliora în aproximativ 3 zile, pe când cea cauzată de bacterii are o evoluție mai lungă.

Ce complicații pot apărea în gastroenterită?
Cea mai întâlnită este deshidratarea. Prin vărsături și diaree, organismul pierde electroliți esențiali și apă, de aceea în cazul în care sunt prezente vărsături și diaree repetate, este necesară prezentarea la medic pentru a se administra perfuzii pentru reechilibrare hidro-electrolitică.
Copiii și seniorii sunt mai predispuși să ajungă la deshidratre mai repede și au nevoie de suport hidro-electrolitic.
Semnele de deshidratare sunt:
- uscăciunea gurii;
- sete excesivă;
- amețeală;
- slăbiciune;
- somnolență;
- scăderea cantității de urină.
Cum se stabilește diagnosticul de gastroenterită?
Medicul stabilește diagnostil de gastroenterită pe baza simptomelor, analizelor, anamnezei și examenului clinic.
Dacă gastroenterita este severă, cu simptome persistente mai multe zile, medicul poate recomanda:
- analize de scaun (coprocultură și coproparazitologic);
- analize de sânge;
- teste pentru identificarea bacteriilor sau paraziților.
Febra, durerile abdominale intense sau prezența sângelui în scaun pot sugera o gastroenterită, iar prezentarea la camera de gardă se impune în acest caz.

Care este tratamentul recomandat în gastroenterită?
Tratamentul urmărește prevenirea deshidratării și ameliorarea simptomelor.
Hidratarea este elementul cheie, de aceea este important aportul de lichide.
Se recomandă consumul de apă, supe clare, ceaiuri, soluții de rehidratare orală. Acestea trebuie administrate în cantități mici și repetate, mai ales atunci când există greață și vărsături.
În cazul vărsăturilor repetate, de cele mai multe ori aportul oral nu poate fi tolerat pentru că apare imediat vărsătura, de aceea este necesară prezentarea la medic pentru a se administra medicamente care să oprească greața și vărsăturile și de asemenea administrarea de perfuzii pentru rehidratare hidro-electrolitică.
Persoanele cu gastroenterită trebuie să evite alcoolul, alimente grase, băuturile carbogazoase, pentru că toate acestea pot agrava simptomele.

Alimentele recomandate în gastroenetrită
Banane, orez, pâine prăjită, covrigi sau grisine fără semințe, mere coapte, piept de pui la grătar fără ulei, supe slabe.
Medicul poate recomanda antiemetice, antidiareice, probiotice, săruri de rehidratare.
Antibioticele nu sunt recomandate în toate tipurile de gastroenterită, acestea se prescriu în caz de gastroenterită de cauză bacteriană și se administrează doar la recomandarea medicului, în urma consultului.
În cazul copiilor, deshidratarea poate să apară rapid de la declanșarea simptomelor, de aceea ei necesită o monitorizare atentă.
Odihna este importantă în perioada bolii, deoarece organismul are nevoie de timp pentru a combate infecția și pentru a se reface. Alimentația trebuie reluată treptat, în porții mici, iar alimentele prăjite, condimentate sau greu de digerat trebuie evitate pentru câteva zile.
Semnele de alarmă în gastroenterită
- diareea persistentă mai mult de 3 zile;
- apariția sângelui în scaun;
- vărsături severe;
- semne de deshidratare;
- febră mare.

Cum poate fi prevenită gastroenterita?
Respectarea regulilor de igienă reduce semnificativ riscul de transmitere a infecțiilor digestive. Spălarea mâinilor înainte de masă și după folosirea toaletei este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție.
Spălarea frecventă a mâinilor, prepararea corectă a alimentelor, spălarea alimentelor, dezinfectarea suprafețelor, evitarea apei cu potențial de a fi contaminată, evitarea contactului cu persoane care prezintă simptome de gastroenterită.
Vaccinarea împotriva rotavirusului în cazul copiilor poate reduce semnificativ riscul de infecție cu acest virus. Pentru informare în acest sens, vizită la medicul de familie sau pediatru este foarte importantă.
Gastroenterita. Sfatul medicului
Gastroenterita nu trebuie ignorată, mai ales atunci când simptomele sunt severe sau apar semne de deshidratare.
În primele zile de gastroenterită, hidratarea și repausul sunt cele mai importante măsuri. Automedicația și administrarea antibioticelor fără recomandare medicală trebuie evitate.
Prezentarea la medic este importantă atunci când simptomele nu se ameliorează sau apar semne de deshidratare. Tratamentul administrat corect și hidratarea adecvată contribuie la recuperarea mai rapidă și la prevenirea complicațiilor.
De asemenea, persoanele cu gastroenterita ar trebui să rămână acasă până la dispariția simptomelor pentru a preveni răspândirea infecției.
În concluzie, gastroenterita este o afecțiune frecventă, dar care poate fi prevenită prin reguli simple de igienă și prin atenție la alimentație. Recunoașterea rapidă a simptomelor și hidratarea adecvată ajută la recuperarea mai rapidă și la reducerea riscului de complicații.
Bibliografie:
- Leung AKC, Hon KL. Gastroenteritis: from diagnosis to management. Recent Patents on Inflammation & Allergy Drug Discovery. 2021- Pub Med;
- World Health Organization (WHO) – Diarrhoeal disease;
- Mayo Clinic – Viral gastroenteritis (stomach flu).
Foto: shutterstock.com







