Gastroenterologie

Colitele, cauze si tratament

luni, 15 ianuarie 2001
Share

Colitele sunt procese inflamatorii ale peretelui intestinului gros, consecinta unor afectiuni infectioase acute specifice (bacteriene, virale, parazitare) sau afectiuni nespecifice inflamatorii sau infectioase (dentare, amigdaliene, rinofaringiene, colecistice, genitale).

In etiologia colitelor mai intervin: factori exogeni si endogeni toxici (plumb, bismut, mercur, uraniu), diateza oxalica, carente vitaminice (vitamina PP, B, C, A) si dereglari corticoneurovegetative si neuroendocrine (ovariene, tiroidiene, cortico-suprarenale) ce pot initia sau intretine tulburari diskinetice si trafice la nivelul intestinului (hipersecretii, tulburari de digestie si de absortie protidica, glucidica si lipidica).

Cum apar colitele?
Cauzele de origine alimentara se refera la dezechilibre calitative, masticatie insuficienta, alimente alterate, sensibilizare fata de acestea. Nu trebuie neglijata importanta greselilor alimentare din perioada copilariei ce pot transforma o enterocolita acuta intr-o colita trenanta.
Colita de fermentatie provine prin consumul excesiv de hidrocarburate, fainoase, fructe, cruditati, dar si ca urmare a disfunctiei pancreasului exocrin, suprasolicitand activitatea zaharalitica, ce permite dezvoltarea in exces a florei de fermentatie. Apar tulburari inflamatorii, secretorii, avand drept urmare producerea scaunelor diareice albicioase, decolorate cu mucus si reactie acida, ce pot irita regiunea perianala, borborisme, emisie de gaze nefetide. Examenul coprologic semnalizeaza ca scaunul contine unele celule vegetale, acizi de fermentatie, flora iodofila gram pozitiva.
Colita de putrefactie rezulta din consumul excesiv al alimentelor proteice (carne, fasole), lista alimentelor bogate in lest celulozic, din insuficienta masticatie a alimentelor, insuficienta lor digestie (achilie, rezectie gastrica, insuficienta pancreatica, insuficienta biliara, constipatie). Apar scaune diareice fetide, de culoare bruna, cu reactie alcalina, insotite de emisiune de gaze foarte mirositoare, fara colici, spasme. Persoanele in cauza pot prezenta uneori fenomene generale de ordin autotoxic ca cefalee, ameteli, astenie, gura amara, stare saburala a limbii, afectiuni cutanate (eczeme, urticarie, prurit, acnee). Examenul coprologic pune in evidenta, in scaun, resturi conjunctive si musculare alterate, amoniac, flora gram negativa, iar in urina urobilirogen crescut.

Mai mult de 50% dintre bolnavi au un psihic labil

Unele colite raman insa sub forma idiopata ca etiologie (colita ulceroasa, boala Krohn), existand o predispozitie genetica (sindrom Reiter, Behçet la indivizi tip HLA B 27) sau o componenta aberanta imunologic, demonstrata prin prezenta unui numar mare de cazuri cu factori antinucleari, autoanticorpi antidiverse organe. Circa 75% din cei afectati au un psihic labil. S-a constatat ca la aceste persoane lizozimul este produs in exces de celulele intestinale, distrugand mucusul ce protejeaza epiteliul colic care se necrozeaza, producandu-se ulceratii.
Semnele precoce de boala activa se evidentiaza prin rectosigmoidoscopie urmata de biopsie. Bolnavii se plang de faptul ca au scaune multiple cu sange, glere si/sau puroi, alternand sau nu cu perioade de constipatie. Concomitent pot prezenta anorexie, astenie, stare subfebrila, afectarea tegumentelor, articulatiilor.
Colita determinata de agentii fizici (actiunea de iradiere) apare in urma radioterapiei, adresate afectiunilor organelor abdominale, pelviene.
Colita ischemica, cu diaree moderata sangvinolenta debuteaza acut la persoanele ce au si alte afectiuni organice aterosclerotice.
Colita necrotica (gangrenara, pseudomembranoasa) apare in carcinom intestinal, obstructii intestinale cu clostridium, insuficienta cardiaca, insuficienta renala (uremii, sindrom hemolitic).
Colita asociata antibioterapiei apare in urma actiunii toxice/alergice, modificand spectrul florei saprofite, cu proliferarea fermentilor patogeni. Formele severe de colita necesita tratament specific instituit de medic.

Tratamentul bolii
Masurile igienico-dietetice constituie elementul estential al tratamentului. Se recomanda:
Cinci mese pe zi, cantitativ moderate; Masticarea corecta, evitandu-se vorbitul, lectura in timpul mesei. Dieta de crutare, neiritanta, trebuie sa excluda condimente, alimente conservate – acestea trebuie sa fie proaspete si pregatite dietetic (fara prajeala), prin fierbere. Sunt interzise lichidele foarte reci sau fierbinti, carbogazoase si se recomanda ceaiuri caldute intre mese. Dietoterapia nu trebuie sa fie privativa, ci trebuie luate in consideratie alimentele care-i fac realmente rau bolnavului. Initial, dieta va fi adaptata in functie de aspectul fermentatiei sau putrefactiei scaunului. Se reduc glucidele (fructe crude, lapte) cand scaunele sunt de fermentatie, adaugand carnea slaba, si se exclude carnea si se cresc glucidele atunci cand scaunele sunt de putrefactie.
Un rol important il are echilibrarea activitatii nervoase si vegetative (psihoterapie, medicatie psihotonica, evitarea stresului, reglarea emotiilor de munca si viata), corectarea tulburarilor endocrine, a unor carente alimentare si vitaminice, interzicerea fumatului si a consumului de alcool, tratamentul afectiunilor digestive si pelviene.

Dr. Rodica Niculae,
Medic primar medicina generala,
Centrul Medical Medsana.

tonica
2017-05-10T15:09:42+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena