„Prezența sângelui în scaun este un simptom care poate speria orice persoană. Uneori, cauza este una benignă, precum hemoroizii sau fisurile anale, însă în alte situații poate semnala afecțiuni digestive importante, inclusiv boli inflamatorii intestinale, diverticuloză sau cancer colorectal, mai ales la pacienții cu risc”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Aspectul sângelui poate varia:
- sânge roșu aprins pe hârtia igienică;
- sânge amestecat cu scaunul;
- scaune negre, lucioase;
- mucus cu sânge.
Din acest motiv, multe persoane se întreabă ce analize se fac pentru scaun cu sânge și când este necesar consultul medical. Evaluarea corectă presupune stabilirea cauzei exacte și identificarea rapidă a situațiilor grave.
Care sunt cauzele care pot duce la eliminarea unui scaun cu sânge?
Cauzele diferă în funcție de vârstă, severitatea sângerării și afecțiunile asociate. În unele situații, sângerarea este minoră și limitată, însă alteori poate reprezenta un semn de alarmă pentru o boală serioasă.
Cauze pentru scaunul cu sânge la copii
La sugari și copiii mici, cele mai multe cazuri sunt benigne.
Fisurile anale
Sunt cele mai frecvente. Apar de obicei din cauza:
- constipației;
- scaunelor dure;
- traumatismului local.
Semne tipice includ:
- sângele roșu aprins;
- durerea la defecație;
- plânsul la eliminarea scaunului.
Polipii juvenili
Pot produce:
- sângerări intermitente;
- sânge roșu în scaun;
- mucus.
Uneori apar fără alte simptome.
Invaginația intestinală
„Este o urgență medicală întâlnită mai ales între 6 și 36 luni. Manifestările includ durerile abdominale colicative, vărsăturile și scaunul cu aspect de «jeleu de coacăze», un amestec de sânge și mucus”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Diverticulul Meckel
Poate produce:
- sângerare rectală nedureroasă;
- anemie;
- dureri abdominale.
Alte cauze pentru scaunul cu sânge la copii
- boala inflamatorie intestinală;
- colita infecțioasă;
- alergia la proteina din lapte;
- prolapsul rectal;
- malformațiile vasculare.
Cauze frecvente la adulții între 18 și 50 de ani
În această categorie de vârstă predomină afecțiunile anorectale benigne.
Hemoroizii
Sunt una dintre cele mai frecvente cauze. Semne tipice:
- sânge roșu pe hârtie;
- sânge la finalul scaunului;
- mâncărime;
- disconfort anal.
Fisurile anale
Apar frecvent în contextul:
- constipației;
- traumatismelor locale;
- scaunelor dure.
Sunt asociate cu:
- durere intensă;
- usturime;
- sângerare redusă.
Proctita
„Inflamația rectului poate avea cauze infecțioase, inflamatorii și deseori post-radioterapie. Este eliminat scaunul cu mucus, urme de sânge, iar pacientul are deseori senzația de evacuare incompletă”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Boala inflamatorie intestinală
„Include două boli, anume boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică. Manifestările includ diareea cu sânge, durerile abdominale, oboseala și scăderea în greutate”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Alte cauze pentru scaunul cu sânge la adulți
- polipi colonici;
- cancer colorectal;
- diverticuloză;
- colită ischemică;
- colită infecțioasă;
- fistule anale.
Anumite medicamente pot crește riscul de sângerare:
- antiinflamatoare;
- anticoagulante;
- antiagregante.
Cauze frecvente la persoanele peste 50 de ani
La vârstnici, scaunul cu sânge necesită întotdeauna investigații atente.
Diverticuloza
Este una dintre cele mai frecvente cauze. Poate produce:
- sângerări abundente;
- sânge roșu sau vișiniu;
- episoade recurente.
Angiodisplazia
Reprezintă dilatații vasculare fragile la nivel intestinal. Este frecventă la:
- vârstnici;
- persoane cu boli cardiovasculare.
Cancerul colorectal
Poate determina:
- sângerări ascunse;
- anemie feriprivă;
- modificarea tranzitului intestinal;
- pierdere în greutate.
Tumorile din colonul drept produc mai frecvent:
- anemie;
- sângerări oculte.
Tumorile din colonul stâng pot produce:
- sânge vizibil;
- ocluzie intestinală.
Colita ischemică
Apare prin reducerea fluxului sangvin intestinal. Manifestările includ:
- durere abdominală;
- diaree cu sânge;
- debut brusc.
Sângerările din intestinul subțire
Reprezintă aproximativ 5-10% dintre cazuri. Cauze posibile sunt:
- boala Crohn;
- tumori intestinale;
- leziuni vasculare;
- enterite.
Surse digestive superioare
Uneori, sângerarea provine din stomac sau duoden. Pentru a ști ce analize se fac pentru scaun cu sânge, este foarte importantă identificarea sursei sângerării. Cele mai frecvente cauze sunt:
- ulcer gastric;
- ulcer duodenal;
- varice esofagiene;
- tumori digestive.
Aceste sângerări produc de obicei scaune negre, lucioase (melenă). Dacă hemoragia este masivă, poate apărea și sânge roșu în scaun.
Tulburări de coagulare
Sângerările digestive pot fi favorizate de:
- hemofilie;
- boala von Willebrand;
- deficitul de vitamina K;
- trombocitopenie;
- tratamentul anticoagulant.
Ce analize se fac pentru scaun cu sânge?
Scaunul cu sânge este un simptom, nu o boală în sine. Din acest motiv, contează foarte mult ce analize se fac pentru scaun cu sânge în vederea identificării cauzei. În funcție de vârstă, simptome și suspiciunea clinică, medicul poate recomanda ce analize se fac pentru scaun cu sânge, în vederea unui diagnostic cât mai precis.
Colonoscopia
„Când vine vorba de ce analize se fac pentru scaun cu sânge, colonoscopia este considerată principala investigație și standardul de aur pentru evaluarea sângerărilor digestive inferioare.”, spune dr. Iasmina Wadi. Colonoscopia permite examinarea întregului colon și poate identifica:
- hemoroizi;
- polipi;
- cancer colorectal;
- colită;
- diverticuloză;
- boli inflamatorii intestinale.
Avantaje includ următoarele:
- permite prelevarea biopsiei, dacă este cazul;
- poate opri anumite sângerări;
- poate îndepărta polipi.
Este recomandată în special:
- persoanelor peste 50 de ani;
- pacienților cu simptome de alarmă;
- celor cu anemie;
- pacienților cu istoric familial de cancer colorectal.
Tușeul rectal și anuscopia
Pe lista cu ce analize se fac pentru scaun cu sânge se numără și tușeul rectal și anuscopia. Sunt investigații simple, rapide și foarte utile.
Tușeul rectal
Medicul examinează rectul cu ajutorul degetului și mănușilor. Poate identifica:
- hemoroizi;
- fisuri;
- tumori joase;
- sânge;
- mase rectale.
Anuscopia și proctoscopia
Permit vizualizarea canalului anal și a rectului inferior. Sunt utile pentru diagnosticul:
- hemoroizilor;
- proctitei;
- fisurilor;
- leziunilor locale.
Hemoleucograma completă
Pe lista cu ce analize se fac pentru scaun cu sânge se numără și hemoleucograma. Aceasta este printre primele recomandate și poate evidenția:
- anemie;
- pierderi importante de sânge;
- infecții;
- inflamație.
În sângerările cronice apare frecvent anemia feriprivă.
Sigmoidoscopia flexibilă
Continuăm lista cu ce analize se fac pentru scaun cu sânge cu sigmoidoscopia flexibilă. „Aceasta examinează partea inferioară a colonului. Este utilizată mai ales, la pacienții tineri, în cazurile cu risc redus și când simptomele sugerează afectarea colonului distal”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Coprocultura și testele pentru agenți infecțioși
Pe lista cu ce analize se fac pentru scaun cu sânge se numără și cele pentru agenți infecțioși și coprocultura. Sunt indicate atunci când există:
- diaree;
- febră;
- crampe abdominale;
- suspiciune de infecție intestinală.
Pot identifica bacterii precum:
- Salmonella;
- Shigella;
- Yersinia;
- Campylobacter.
Recomandările privitoare la ce analize se fac pentru scaun cu sânge pot include și testarea pentru infecțiile parazitare.
Endoscopia digestivă superioară
De pe lista cu ce analize se fac pentru scaun cu sânge nu putea lipsi endoscopia digestivă superioară. „Este necesară dacă se suspectează o sursă digestivă superioară de sângerare și poate diagnostica ulcerul gastric, duodenal, gastrita, varicele esofagiene și tumorile digestive”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Angio-CT și scintigrafia cu hematii marcate
Pe lista cu ce analize se fac pentru scaun cu sânge se numără și investigațiile folosite pentru localizarea hemoragiilor digestive oculte sau intermitente, când alte metode nu s-au dovedit de succes. Acestea detectează cu precizie sursele de sângerare activă.
Angio-CT
Poate localiza rapid sursa sângerării. Este util mai ales când:
- sângerarea este abundentă;
- colonoscopia nu identifică sursa;
- pacientul este instabil.
Scintigrafia cu hematii marcate
Detectează sângerările digestive active mai lente.
Capsula endoscopică
Este utilizată pentru investigarea intestinului subțire. Pacientul înghite o capsulă cu cameră video care transmite imagini în timp real. Este recomandată în:
- sângerările oculte;
- suspiciunea de boală a intestinului subțire;
- cazurile în care colonoscopia și endoscopia au rezultate normale.
Bibliografie:
- Sabry AO, Goosenberg E, Dsouza R, et al. Rectal Bleeding. [Updated 2026 Apr 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563143/
- Kaur K, Zubair M, Adamski JJ. Fecal Occult Blood Test. [Updated 2025 Dec 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537138/
- Sabry AO, Goosenberg E, Dsouza R, et al. Rectal Bleeding. [Updated 2026 Apr 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK563143/
- Kim BS, Li BT, Engel A, Samra JS, Clarke S, Norton ID, Li AE. Diagnosis of gastrointestinal bleeding: A practical guide for clinicians. World J Gastrointest Pathophysiol. 2014 Nov 15;5(4):467-78. doi: 10.4291/wjgp.v5.i4.467. PMID: 25400991; PMCID: PMC4231512. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4231512/
- Heintze C, Matysiak-Klose D, Kröhn T, Wolf U, Brand A, Meisner C, Fischer I, Wehrmeyer H, Braun V. Diagnostic work-up of rectal bleeding in general practice. Br J Gen Pract. 2005 Jan;55(510):14-9; discussion 18. PMID: 15667760; PMCID: PMC1266237. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1266237/
Foto: shutterstock.com
