Colonul şi rectul formează ultima parte a sistemului digestiv. Cancerul colorectal (de colon şi rect) presupune dezvoltarea la nivelul intestinului gros a unei formaţiuni tumorale maligne, ce se poate răspândi la alte organe din apropiere – vezică urinară, uter, prostată, dar şi la ficat sau plămâni.
Cauzele nu sunt foarte clare, dar cancerul colorectal apare predominant la adulţi; mai întâi se formează polipi de mici dimensiuni, care cresc în timp. Simptomele generale constau în scăderea ponderală inexplicabilă, lipsa poftei de mâncare, meteorismul abdominal (balonarea) persistent, durerile abdominale. Circa 20% dintre cancerele de colon sunt moştenite, aşadar screeningul este absolut necesar.
Factori de risc
- polipoza colonică – dezvoltarea unor polipi la nivelul colonului şi rectului;
- vârsta – începând cu 45 de ani, este recomandată efectuarea unei colonoscopii;
- antecedentele heredocolaterale (în familie) de cancer de colon şi rect. Sindromul Lynch este cunoscut ca fiind cancerul colorectal non-polipozic ereditar (HNPCC);
- bolile inflamatorii intestinale – boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică (RCUH);
- regimul alimentar bazat predominant pe produsele din carne, fără fibre alimentare;
- fumatul, alcoolul;
- obezitatea, diabetul;
- sedentarismul.
Când apar simptomele?
Cancerul de colon şi rect poate să nu prezinte manifestări până în momentul în care ajunge într-un stadiu avansat. Simptomele diferă în funcţie de localizare. Colonul este împărţit în mai multe secţiuni, respectiv colonul drept, transvers, stâng, sigmoid şi rectul, ultima parte. Pentru cancerul de colon drept simptomele cele mai frecvente sunt oboseala, anemia din cauza sângerărilor cronice în scaun, care nu sunt observate de către pacient, iar pentru cancerul de colon stâng şi rect simptomele sunt reprezentate de constipaţie, aceasta putând alterna cu diareea sau sângerările vizibile în scaun, scaune subţiri, „creionate”.
Investigaţii şi diagnostic
Investigaţia recomandată pentru diagnosticare cancerului de colon o reprezintă colonoscopia, iar pentru cel rectal inferior se recomandă consultul clinic prin tuşeu rectal şi anuscopia. În cazul dezvoltării tumorii în afara colonului, se apelează la tomografia computerizată abdominală şi/sau toracică, ori examinarea prin rezonanţă magnetică – standardul de aur pentru cancerul de rect.
6 lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre intestin
Opţiuni de tratament
După diagnosticarea cancerului de colon este foarte important să se stabilească stadiul bolii pentru a se identifica cel mai potrivit tratament. Tratamentul chirurgical este soluţia optimă în stadiile incipiente. Acesta presupune rezecţia porţiunii cu tumoră a intestinului gros, dar şi o parte din cel sănătos, pentru a asigura o rezecţie în limitele oncologice (pentru excluderea extinderii), precum şi a ganglionilor de la acest nivel. Intervenţia se poate efectua atât minim-invaziv, laparoscopic, cât şi clasic.
Rezecţia polipilor
Colonoscopia cu rezecţia polipilor, ori de câte ori aceştia sunt detectaţi, poate reprezenta atât un tratament, cât şi o soluţie de prevenţie a cancerului de colon şi rect. În stadiile avansate, soluţia este chimioterapia preoperatorie şi apoi o reevaluare a rezecabilităţii tumorale sau doar chimioterapie, imunoterapie în cazul în care nu mai există soluţii chirurgicale. Radioterapia este prima soluţie pentru cancerul de rect, intervenţia chirurgicală fiind următorul pas în planul de tratament.
Importanţa prevenţiei
Screeningul cancerului de colon şi rect este o soluţie foarte bună pentru a preveni detectarea acestuia în stadii avansate, neoperabile. Acesta constă în efectuarea unei colonoscopii la vârsta de 40 de ani pentru cei care au antecedente familiale de cancer de colon şi la 45 de ani pentru ceilalţi. Combaterea factorilor de risc reprezintă o altă soluţie de prevenţie. În această categorie intră prezenţa unui regim alimentar bogat în fibre, renunţarea la fumat şi la consumul de alcool, evitarea sedentarismului, carbohidraţilor şi a dulciurilor.
