Bolile inflamatorii intestinale cronice (BII) reprezintă un grup de afecţiuni cronice idiopatice ale tractului digestiv, caracterizate prin inflamaţie persistentă. Cele două entităţi principale sunt colita ulcerativă (CU) şi boala Crohn (BC), afecţiuni care, deşi sunt adesea confundate, au particularităţi importante.
„Patogeneza acestor afecţiuni nu este complet cunoscută – sunt incriminaţi factori genetici, factori de mediu, alterarea microbiotei intestinale şi a sistemului imunitar. Rezultatul final este inflamaţia cronică la nivelul peretelui tractului digestiv. Incidenţa celor două afecţiuni este în creştere în ţările în curs de dezvoltare. Boala Crohn este întâlnită mai frecvent la sexul feminin, în timp ce colita ulcerativă afectează în mod egal ambele sexe”, precizează dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterologie, medic specialist medicină internă, doctor în ştiinţe medicale, Centrul Medical Medsana.
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: unde apare inflamația
Una dintre cele mai importante diferențe dintre colita ulcerativă și boala Crohn ține de locul în care apare inflamația și de felul în care aceasta se extinde.
În colita ulcerativă, inflamația este limitată la intestinul gros. Ea începe aproape întotdeauna la nivelul rectului și urcă treptat, în mod continuu, spre colon. Cu alte cuvinte, zona afectată este „compactă”, fără porțiuni sănătoase între segmentele inflamate.
În boala Crohn, lucrurile sunt mai imprevizibile. Inflamația poate apărea oriunde pe traseul digestiv – de la cavitatea bucală până la anus – însă cel mai frecvent este afectat intestinul subțire. În plus, leziunile apar „în sărituri”: segmente inflamate alternează cu porțiuni complet sănătoase.
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: simptome în oglindă
Simptomele în colita ulcerativă includ frecvent diaree cu sânge, crampe abdominale și senzația urgentă de a merge la toaletă. În boala Crohn apar dureri abdominale intense, scădere în greutate și oboseală accentuată.
Pacienții cu colita ulcerativă pot experimenta episoade de remisie și recădere, în timp ce cei cu boala Crohn pot avea perioade mai lungi de inflamație activă.
„În colita ulcerativă simptomul principal este diareea sangvinolentă, în timp ce în boala Crohn – durerea abdominală cu diaree şi prezenţa leziunilor perianale. Simptomele generale sunt febră, scădere în greutate, astenie fizică, inapetenţă”, explică dr. Paul Dragomir.
Simptomele digestive sunt reprezentate de:
- diaree, cu prezenţa de sânge şi/sau mucus în scaun, cu apariţie frecvent nocturnă;
- senzaţie imperioasă de defecaţie;
- tenesme rectale (senzaţie de defecaţie incompletă);
- durere abdominală (de tipul unei colici, cel mai frecvent) în fosa iliacă dreaptă sau periombilical în boala Crohn şi în fosa iliacă stângă în colita ulcerativă;
- greaţă şi vărsături (în boala Crohn).
Afecţiuni asociate bolilor inflamatorii intestinale
Bolile inflamatorii intestinale se asociază cu o serie de afecţiuni extradigestive – reumatologice (artropatii), oftalmologice (sclerită, episclerită, uveită), hepatologice (colangită sclerozantă primară), dermatologice (eritem nodos, pyoderma gangrenosum).
Conform dr. Paul Dragomir, boala Crohn poate afecta întreg tractul digestiv, de la cavitatea bucală la anus (intestinul subţire fiind cel mai frecvent implicat), cu dezvoltarea de fistule şi fisuri anale şi perianale. În schimb, leziunile din colita ulcerativă afectează întotdeauna rectul (proctita ulcerativă), extensia lor fiind continuă de la acest nivel, implicând doar colonul stâng (colita stângă) sau întreg colonul (pancolita) până la valva ileocecală (joncţiunea cu intestinul subţire).
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: Stabilirea diagnosticului
Diagnosticul pozitiv se realizează prin examen colonoscopic cu prelevare de biopsii, cele două afecţiuni având caracteristici histologice ce pot face diferenţierea.
”Analizele de sânge sunt utile pentru a evalua severitatea bolii, apariţia complicaţiilor şi a face diagnosticul diferenţial cu alte afecţiuni intestinale cu simptome asemănătoare. Există şi anumiţi anticorpi care ne orientează către un diagnostic de boală Crohn sau colită ulcerativă. Calprotectina fecală este un marker deosebit de util pentru a aprecia gradul de activitate a acestor afecţiuni” atenționează medicul.
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: Tratament şi prevenţie
Tratamentul are ca obiectiv controlul inflamației și menținerea remisiunii pe termen lung.
Deşi sunt boli cronice, care afectează calitatea vieţii, acestea pot evolua cu perioade lungi de remisiune, atunci când sunt atent controlate terapeutic. Trebuie menţionată şi necesitatea unui tratament simptomatic, cu antidiareice, analgezice, suplimente nutritive (în caz de deficienţe secundare malabsorbţiei).
Însă, punctează dr. Dragomir, complicaţiile BII necesită tratament chirurgical: „Având în vedere faptul că mecanismele etiopatogenice şi fiziopatologice nu sunt complet cunoscute şi înţelese, se poate încerca doar prevenirea episoadelor de exacerbare a bolii şi a simptomelor asociate – regim sărac în fibre (pentru a reduce frecvenţa scaunelor), oprirea fumatului, tratament anxiolitic (stresul şi anxietatea fiind factori ce pot duce la recăderi ale bolii). Explorarea colonoscopică trebuie efectuată la anumite intervale de timp, atât pentru aprecierea activităţii bolii, cât şi pentru prevenirea apariţiei cancerului colorectal. Aderenţa la tratament a pacientului cu boală inflamatorie intestinală este esenţială pentru evoluţia favorabilă, fiind vorba despre o afecţiune care îl va însoţi toată viaţa”.
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: când trebuie să mergeți la medic
Dacă suspectați colita ulcerativă sau observați simptome persistente care ar putea indica boala Crohn, este important să solicitați consult medical cât mai devreme.
Adresați-vă medicului dacă apar:
- diaree persistentă, mai ales dacă durează peste 2–3 săptămâni;
- prezența sângelui sau mucusului în scaun;
- dureri abdominale recurente sau intense;
- scădere inexplicabilă în greutate;
- oboseală accentuată sau stare generală alterată;
- febră ușoară, prelungită.
În colita ulcerativă, sângerările rectale și urgența de a merge la toaletă sunt simptome frecvente care necesită evaluare. În boala Crohn, durerile abdominale persistente, mai ales în partea dreaptă inferioară a abdomenului, pot fi un semn tipic.
Când este nevoie de consult de urgență
Solicitați asistență medicală imediată dacă apar:
- dureri abdominale severe, care nu cedează;
- deshidratare accentuată;
- febră mare;
- vărsături persistente;
- balonare severă și imposibilitatea eliminării gazelor sau scaunului.
Atât colita ulcerativă, cât și boala Crohn pot duce, în cazuri rare, la complicații acute care necesită intervenție rapidă. Diagnosticarea timpurie a colitei ulcerative permite inițierea tratamentului înainte ca inflamația să afecteze extensiv colonul. În cazul bolii Crohn, identificarea precoce poate preveni apariția stricturilor, fistulelor sau a altor complicații structurale.
Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât șansele de a obține remisie și de a menține o bună calitate a vieții cresc.
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: viața de zi cu zi cu boala
Viața cu colita ulcerativă presupune adaptarea alimentației și gestionarea stresului. Viața cu boala Crohn implică adesea monitorizarea atentă a simptomelor și evitarea factorilor declanșatori. Dincolo de recomandările medicale, realitatea zilnică înseamnă organizare, disciplină și multă autocunoaștere.
Alimentația
Pentru persoanele cu colită ulcerativă, alimentația poate influența intensitatea simptomelor. Nu există o dietă universală, însă mulți pacienți observă că anumite alimente pot agrava episoadele de inflamație. Printre acestea se pot număra alimentele foarte grase, picante sau bogate în fibre insolubile.
În cazul bolii Crohn, toleranța alimentară poate varia mult, deoarece inflamația poate afecta diferite segmente ale tractului digestiv. De aceea, ținerea unui jurnal alimentar devine o strategie extrem de utilă pentru a identifica alimentele declanșatoare.
În perioadele de remisie, alimentația poate deveni mai variată, dar este important ca introducerea alimentelor noi să fie graduală și atent monitorizată.
Gestionarea stresului
Stresul nu provoacă direct colita ulcerativă, dar poate declanșa sau agrava simptomele. Același lucru este valabil și pentru boala Crohn, unde perioadele tensionate pot coincide cu recăderi.
Tehnici utile de gestionare a stresului:
- exerciții de respirație și relaxare;
- yoga sau meditație;
- plimbări zilnice în aer liber;
- somn suficient și regulat.
Stabilirea unor rutine zilnice stabile poate reduce anxietatea legată de simptomele digestive imprevizibile.
Activitatea fizică
Oboseala cronică este frecventă atât în colita ulcerativă, cât și în boala Crohn. Cu toate acestea, activitatea fizică moderată poate avea efecte benefice asupra stării generale și a sănătății mentale.
Activitățile recomandate includ:
- mersul pe jos;
- înotul;
- exercițiile de stretching;
- ciclismul ușor.
Mișcarea regulată poate îmbunătăți digestia și poate reduce stresul.
Viața cu colita ulcerativă înseamnă urmărirea atentă a semnelor de recădere. La fel, viața cu boala Crohn presupune controale medicale regulate și ajustarea tratamentului atunci când este necesar.
Colita ulcerativă vs. boala Crohn: concluzii
Deși colita ulcerativă și boala Crohn sunt afecțiuni cronice, ele nu definesc întreaga viață a unei persoane. Cu tratament adecvat, sprijin și adaptări ale stilului de viață, mulți pacienți reușesc să își continue activitățile profesionale, călătoriile și pasiunile.
Adaptarea nu înseamnă renunțare – înseamnă învățarea unui nou mod de a avea grijă de propria sănătate.
Foto: shutterstock.com
