Fumatul este una dintre cauzele majore de morbiditate şi mortalitate la nivel global. Dar v-aţi întrebat vreodată care este rolul fumatului în declanşarea bolilor digestive?
Se estimează că există 1,1-1,3 miliarde de fumători, iar prevalenţa fumatului în Europa este de 38% la sexul masculin şi de 19% la sexul feminin.
Fumatul este asociat cu boli pulmonare (cancer bronşic, bronhopneumopatia obstructivă cronică), boli cardiovasculare (cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială), tumori maligne (cancer de vezică urinară, cancere ale tractului digestiv şi anexelor sale – esofag, stomac, colon, pancreas – pentru care este un factor de risc independent). De asemenea, fumatul este factor favorizant în dezvoltarea altor afecţiuni digestive, precum boala de reflux gastroesofagian, ulcerul peptic şi boala Crohn.
Boala de reflux gastroesofagian
Fumatul determină simptomatologie de reflux (arsuri în „capul pieptului”, regurgitaţii acide sau alimentare) prin stimularea relaxării sfincterului esofagian inferior şi producerea de acid clorhidric gastric, care este agresiv pentru mucoasa esofagiană. Dacă refluxul persistă, poate determina leziuni ale acesteia (ulceraţii), cu dezvoltarea esofagitei de reflux.
Ulcerul peptic
Prevalenţa bolii ulceroase este dublă la fumători, numărul de ţigări/zi şi durata fumatului corelându-se pozitiv cu dezvoltarea de ulcere care, la fumători, se vindecă dificil şi întârziat.
Fumatul afectează capacitatea de apărare a mucoasei gastrice şi favorizează refluxul duodenogastric. Această afecţiune se manifestă clinic prin durere epigastrică (durere în coşul pieptului), greaţă, vărsături acide sau alimentare.
Boala Crohn
Boala Crohn se manifestă prin prezenţa de ulcere profunde localizate în special la nivelul porţiunii terminale a intestinului subţire, dar care pot fi prezente la nivelul mucoasei întregului tract digestiv. Simptomele pot fi reprezentate de durere abdominală, prezenţa de mucus şi sânge în scaun, febră.
Fumatul este un factor de risc independent pentru boala Crohn, la fumători prognosticul bolii fiind mai prost şi eficacitatea medicamentelor administrate, mai scăzută. Deşi se corelează pozitiv cu apariţia bolii Crohn, studii efectuate arată că fumatul este un factor protector în dezvoltarea colitei ulcerative. Fumatul afectează proliferarea celulară, mecanismele de apărare a mucoasei tractului digestiv, funcţia sistemului imunitar, acestea conducând la dezvoltarea de leziuni specifice bolii.
Cum ne afecteaza fumatul aspectul fizic?
Tumorile maligne gastointestinale
Fumul de ţigară determină, prin compuşii săi toxici şi carcinogenici, dezvoltarea de tumori maligne ale tubului digestiv şi anexelor sale (pancreas), crescând riscul de cancer esofagian, pancreatic, gastric şi colorectal.
Adenocarcinomul de esofag şi joncţiune gastroesofagiană este mai frecvent la fumători şi este în corelaţie directă cu numărul de ţigări/zi şi durata fumatului, ca şi cancerul colorectal (mutaţiile genetice induse de compuşii carcinogenici din fumul de ţigară fiind factorul determinant al malignizării în acest caz).
Carcinomul esofagian cu celule scuamoase este, de asemenea, mai frecevnt la fumători, incidenţa acestuia fiind constantă în timp.
Cancerul gastric este întâlnit de două ori mai frecvent la fumători, fiind localizat în special la nivelul cardiei şi în porţiunea proximală a stomacului.
Adenocarcinomul pancreatic este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancere, fiind diagnosticat tardiv, în stadiu avansat şi având o rată de supravieţuire foarte scăzută (5% la 5 ani). Inflamaţia cronică şi fibroza sunt factori precursori ai malignizării.
