Anemia feriprivă poate fi prezentă, iar persoana respectivă să nu știe că are un deficit de fier decât în urmă unor analize de rutină pe care fiecare dintre noi ar trebui să și le facă anual.
Anemia feriprivă a devenit o problemă de sănătate publică în primul rând deoarece este cea mai întâlnită formă de anemie, dar și pentru că afectează toate grupele de vârstă, cele mai predispuse categorii fiind copiii, femeile însărcinate și vârstnicii cu boli cronice.
Anemia feriprivă afectează un procent mare din populația globului, femeile aflate la vârsta fertilă fiind mai predispuse în a dezvolta anemie feriprivă, în special din cauza menstruației, dacă aceasta este abundentă, poate în timp să producă deficit de fier care să ducă mai apoi la anemie feriprivă.
Anemia feriprivă este cea mai întâlnită formă de anemie și constă într-un deficit de fier care se poate produce din cauze diverse, pe care le vom discuta mai jos.
De multe ori simptomele anemiei feriprive sunt nespecifice și multe persoane le pun pe seama altor aspecte din viață.
Cauzele anemiei feriprive
Anemia feriprivă poate să apară că urmare a:
- scăderii absorbției;
- pierderilor de sânge;
- aportului scăzut (în general la vegetarieni);
- cererii crescute (la copii în perioada de creștere și sarcină).
Aportul necesar de fier zilnic este între 15-20g de fier, din care în mod normal se absoarbe doar 10%. Absorbția poate fi crescută în anemia feriprivă și în sarcină.
Un aspect important când vorbim despre absorbția fierului este diferența dintre tipurile de fier. Acesta poate fi de 2 feluri:
- fier heminic provenit din carne roșie și organe (se absoarbe mai bine);
- fier non-heminic provenit din cereale și legume (absorbția acestuia este influențată și de alți constituenți alimentari).
În majoritatea cazurilor, anemia feriprivă apare ca urmare a pierderilor de sânge (pe cale gastro-intestinală sau ginecologică)
De asemenea, reducerea absorbției este o altă cauză foarte des întâlnită și de cele mai multe ori apare că urmare a unor boli sau proceduri care afectează absorbția nutrienților la nivel intestinal (de exemplu boala celiacă, boala Chron, gastrită autoimună, gastrită produsă de Helicobacter Pylori, chirurgia bariatrică etc.)
Dietă vegetariană este principala cauză care duce la anemie feriprivă prin aport scăzut, de aceea persoanele care urmează un stil de viață vegetarian sau sărac în carne roșie și organe (ficat) cu atât mai mult ar trebui să-și verifice rezervele de fier și să efectueze o hemoleucogramă, iar în cazul în care este prezentă anemia feriprivă, să urmeze tratament cu fier, în urmă recomandării medicului.
La femei, este foarte importantă o anamneză atentă în ceea ce privește durata menstruației, numărul de absorbante sau tampoane schimbate zilnic, prezența sau nu a cheagurilor de sânge în timpul menstruației.
Ce semne și simptome poate da anemia feriprivă?
Anemia feriprivă poate produce:
- oboseala constantă (principalul simptom care apare la persoanele cu anemie feriprivă);
- amețeli;
- dureri de cap;
- scăderea toleranței la efort;
- dificultăți de respirație (mai ales la efort);
- bătăi rapide ale inimii (tahicardie).
Semnele care apar în anemia feriprivă sunt:
- paloare (piele palidă);
- unghii fragile;
- piele uscată;
- căderea parului;
- glosită (inflamația limbii: umflare, modificarea culorii – roșu-aprins și modificarea texturii – lucioasă, netedă);
- koilonichie (unghii concave care pot prezenta fisuri).
Anemia feriprivă, diagnostic
Pentru a pune diagnosticul de anemie feriprivă sunt necesare analize de laborator (hemoleucograma cu frotiu de sânge periferic, sideremie (fier seric), feritină (depozitele de fier) , CTLF (capacitatea totală de legare a fierului), receptorii solubili ai transferinei.
În urma analizelor, în cazul în care se pune diagnosticul de anemie feriprivă, ghidurile recomandă să se investigheze cauza anemiei, înainte de a se administra tratament cu fier.
Anemia feriprivă nu trebuie tratată „după ureche“, este important ca analizele de sânge să fie interpretate de către medicul specialist pentru ca abordarea să fie una adecvată nevoilor.
Cum se tratează anemia feriprivă?
Tratamentul în anemia feriprivă are ca scop refacerea depozitelor de fier din organism și corectarea cauzei care a dus la acesta.
De cele mai multe ori, presupune administrarea suplimente cu fier, modificarea alimentației prin a introduce alimente bogate în fier (acolo unde este posibil) și tratarea cauzei (unde este cazul).
Suplimentele cu fier sunt cea mai frecventă formă de tratament în caz de anemie feriprivă și acestea ar trebui administrate sub îndrumarea unui medic.
Pentru o absorbție mai bună este recomandat să se administreze împreună cu Vitamina C – unele suplimente cu fier conțin în compoziție vitamina C sau pot fi administrate împreună cu un pahar de suc de portocale, de exemplu.
Este foarte important de știut, că sunt anumite băuturi sau alimente care pot afecta absorbția fierului cum ar fi: cafeaua, produsele lactate și unele ceaiuri, de aceea este recomandat să nu fie consumate în apropierea momentului administrării suplimentelor cu fier.
Efectele tratamentului cu fier nu se văd imediat, este nevoie de 3 luni pentru a corecta anemia feriprivă și încă 3 luni pentru a reface depozitele.
Ghidurile recomandă un tratament de 6 luni cu fier și ulterior în urmă analizelor de sânge, medicul va prelungi tratamentul dacă este cazul.
Tratamentul cu fier poate avea și efecte secundare, dar acestea sunt de cele mai multe ori ușoare și temporare.
Pot apărea: greață, disconfort abdominal, modificări de tranzit (constipație), modificarea culorii scaunului (negru-verzui).
Pe lângă suplimente, este importantă și alimentația – se recomandă consumul alimentelor bogate în fier (carne roșie, ficat, spanac, linte, năut, fasole).
Prevenție
Anemia feriprivă poate fi prevenită în principal prin menținerea unui aport adecvat de fier și pe monitorizarea periodică prin analize uzuale de sânge.
O alimentație echilibrată este esențială. Consumul de alimente bogate în fier cum ar fi (carnea roșie, ficatul, spanacul etc.) contribuie la menținerea unor rezerve optime de fier în organism.
Persoanele cu risc crescut (femeile însărcinate, copii în perioada de creștere și seniorii) ar trebui să efectueze periodic analize de sânge și să urmeze recomandările medicului.
Anemie feriprivă, concluzie
Anemia feriprivă este una dintre cele mai frecvente afecțiuni nutriționale, însă din fericire este ușor de prevenit și tratat atunci când este depistată din timp. Deși simptomele sunt subtile și nespecifice la început, acestea pot afecta în timp calitatea vieții.
Adoptarea unei alimentații echilibrate, recunoașterea semnelor timpurii și efectuarea controalelor medicale regulate sunt pași esențiali pentru menținerea sănătății.
Foto: shutterstock.com
