Colposcopia este o procedură medicală ginecologică prin care medicul examinează atent colul uterin, vaginul și vulva cu ajutorul unui aparat special numit colposcop. „Este o metodă cu scop investigator, neinvazivă, folosită pentru a depista modificări anormale la nivelul acestor organe, în special leziuni precanceroase sau canceroase”, ne explică dr. Iasmina Wadi. „Practic, vorbim despre o metodă de «microscopie» a colului uterin care permite ginecologului să vadă detaliile invizibile cu ochiul liber”.
Ce este și ce roluri are colposcopia?
Colposcopia este o investigație cu rol de diagnostic, nu de tratament. Prin aceasta, ginecologul dispune de o imagine mărită și iluminată (zonele sunt evidențiate cu acid acetic, iod) a zonelor afectate de la nivelul colului uterin sau altor organe ale aparatului reproducător. Cel mai des se face în următoarele scopuri:
- evaluarea modificărilor depistate la testul Babeș-Papanicolau;
- identificarea leziunilor precanceroase ale colului uterin;
- depistarea infecțiilor cu HPV cu risc oncogen;
- evaluarea sângerărilor vaginale anormale;
- monitorizarea pacientelor cu leziuni cervicale anterior identificate;
- ghidarea biopsiilor cervicale.
„Colposcopia ajută practic medicul să pună un diagnostic de certitudine și să decidă astfel dacă pacienta are nevoie de tratament, de monitorizare în timp sau sunt necesare și alte investigații”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Când se face o colposcopie?
Colposcopia nu este o investigație de rutină, obișnuită, ci este recomandată în situații medicale specifice. De obicei, ea vine ca pas următor după un test de screening mai obișnuit cu rezultate anormale sau incerte. „Este important de știut că medicul ginecolog recomandă colposcopia în cazul în care există suspiciuni solide privitoare la sănătatea colului uterin”, adaugă dr. Iasmina Wadi. Printre principalele indicații medicale se numără:
- rezultat anormal la testul Babeș-Papanicolau (ASC-US, LSIL, HSIL etc.);
- test HPV pozitiv, mai ales pentru tulpini cu risc înalt;
- leziuni vizibile pe colul uterin la examenul ginecologic;
- suspiciune de cancer de col uterin;
- monitorizarea leziunilor cervicale deja diagnosticate;
- urmărirea după tratamentul leziunilor precanceroase;
- inflamații cervicale persistente, sângerări vaginale între menstruații, după contact sexual;
- durere sau disconfort vaginal inexplicabil.
Istoricul pacientei și rezultatele altor investigații dictează dacă această investigație este absolut necesară sau nu. Cu toate că nu ridică riscuri, nu este o procedură de rutină, ci se recomandă în situații mediale specifice.
Când este contraindicată colposcopia?
Deși este, în general, o procedură sigură, există situații în care investigația trebuie amânată sau se evită temporară. În unele cazuri, procedura nu oferă informații relevante sau poate provoca, fără finalitate medicală, disconfort inutil pacientei. Contraindicațiile pentru colposcopie sunt:
- menstruație abundentă (vizibilitatea fiind redusă);
- infecții vaginale acute netratate;
- sângerare vaginală severă;
- intervenții recente la nivelul colului uterin;
- perioada imediat postpartum;
- alergie cunoscută la substanțele folosite în procedură (acid acetic, soluție Lugol).
„Sarcina nu este o contraindicație absolută, dar se face cu maximă prudență și doar în situațiile în care colposcopia este imperioasă”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Ce arată colposcopia?
Procedura permite observarea detaliată a suprafeței colului uterin și evidențiază modificări care ar putea interesa această zonă. Medicul ginecolog aplică soluții speciale care „colorează” diferit țesuturile anormale față de cele sănătoase. Colposcopia, prin urmare, poate evidenția:
- zonele de țesut cu celule anormale (displazii);
- leziunile precanceroase;
- cancerul de col uterin în stadii incipiente;
- infecțiile virale (inclusiv cu HPV);
- inflamațiile cronice la acest nivel;
- polipii cervicali;
- condiloamele (verucile genitale);
- zonele de metaplazie (transformări celulare anormale);
- identificarea tumorilor vulvare și vaginale.
„Este important de știut și că diagnosticul final, diferențial, în multe situații nu se bazează doar pe rezultatele colposcopiei, ci frecvent necesită biopsie care se poate realiza simultan”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Cum decurge procedura de colposcopie?
Colposcopia este o procedură relativ simplă, care se face în cabinetul ginecologic. Nu necesită internare și durează, în medie, 10–20 de minute. Ea este realizată de medicul ginecolog, uneori (dar fără a fi obligatoriu) cu supraspecializare în patologia colului uterin. „Practic, colposcopia seamănă foarte bine cu un consult ginecologic obișnuit”, spune dr. Iasmina Wadi. Etapele sunt:
- pacienta este așezată pe masa ginecologică;
- se introduce un specul pentru deschiderea pereților vaginali și vizualizarea clară a vaginului și colului uterin;
- colposcopul rămâne în afara corpului (nu se introduce în vagin);
- medicul examinează colul uterin mărit;
- se aplică soluție de acid acetic pentru evidențierea eventualelor leziuni:
- se poate aplica și soluție Lugol (iod);
- dacă este nevoie, se poate face și biopsia în același timp.
După colposcopie, pacienta își poate relua activitățile obișnuite.
De ce se aplică soluții speciale la colposcopie?
Soluțiile speciale – acidul acetic 3–5% sau soluția Lugol – se aplică pentru a evidenția cât mai bine țesutul anormal, bolnav.
Acidul acetic
- țesuturile anormale au un conținut ridicat de proteine și reacționează la acidul acetic;
- acidul acetic duce la coagularea proteinelor, iar asta face ca zona respectivă să devină albă (efect numit „acetowhite”) la examinarea cu colposcopul;
- acidul acetic ajută și la îndepărtarea mucusului și altor secreții de pe suprafața colului, ceea ce permite vizualizarea mai clară a structurilor de interes;
- acidul „scoate” apa din celule, ceea ce face ca membrana celulară a celulelor care au nuclee mari și anormale (celulele patologice, așadar) să se comprime, epiteliul devenind opac și în acest fel nepermițând trecerea luminii colposcopului (aceasta este reflectată, iar țesutul „se colorează” în alb);
- zonele colorate în alb ajută și la identificarea vascularizației, deoarece sunt asociate deseori cu modele vasculare anormale (punctuații, mozaicuri), care pot indica leziuni de grad înalt.
Soluția Lugol
- ajută la identificare zonelor anormale (iodo-negative);
- celulele sănătoase sunt bogate în glicogen, iar în contact cu iodul din soluția Lugol, acestea se colorează în brun închis sau acaju;
- celulele anormale, precanceroase sau canceroase (displazice) conțin foarte puțin (sau chiar deloc) glicogen, așadar nu absorb iodul și rămân necolorate (pale, gălbui, albe).
Colposcopia se face cu anestezie?
„Procedura simplă nu necesită anestezie, deoarece nu este dureroasă. Cele mai multe paciente, în general, resimt doar un ușor disconfort similar examenului ginecologic de rutină. Anestezia, pe de altă parte, poate fi folosită doar dacă se face și biopsie în cadrul procedurii, și atunci este de obicei locală”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Se poate face colposcopie cu biopsie?
„Da, frecvent colposcopia este asociată cu biopsia. Dacă medicul observă zone suspecte, poate preleva o mică mostră de țesut suspect pentru analiza histopatologică ulterioară. Proba poate fi interpretată vizual imediat, de rezultatele biopsiei pot dura până la două săptămâni”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Colposcopia doare?
Colposcopia, în sine, nu doare. Pacienta poate simți un disconfort ușor de la specul, o senzație de minimă arsură în momentul aplicării soluțiilor. Dacă se face și biopsie cu colposcopie, poate simți și ușoare crampe ulterioare. „Durerea intensă nu este normală și ar trebui, numaidecât, să fie comunicată medicului ginecolog, dacă pacienta o resimte. Majoritatea pacientelor tolerează foarte bine colposcopia”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Ce trebuie să fac înainte de colposcopie?
Cu 24–48 înainte de colposcopie, se recomandă următoarele:
- să se evite contactul sexual;
- să nu se folosească tampoane interne;
- să nu se facă spălături vaginale;
- să nu se folosească ovule sau creme vaginale.
„Este de preferat ca programarea pentru colposcopie să facă undeva la 10 zile după menstruație. Medicul trebuie informat de eventualitatea unei sarcini. Înainte de procedura, pacienta poate să ia și un analgezic ușor, dar doar dacă medicul își dă acordul. De asemenea, pacienta trebuie să fie cât mai relaxată și, bineînțeles, să adreseze medicului orice întrebare ar avea”, ne sfătuiește dr. Iasmina Wadi.
Bibliografie:
- McGee AE, Alibegashvili T, Elfgren K, Frey B, Grigore M, Heinonen A, Jach R, Jariene K, Kesic V, Küppers V, Kyrgiou M, Leeson S, Louwers J, Mazurec M, Mergui J, Pedro A, Šavrova A, Siegler E, Tabuica U, Trojnarska D, Trzeszcz M, Turyna R, Volodko N, Cruickshank ME; European Federation for Colposcopy and Pathology of the Lower Genital Tract (EFC) and the European Society of Gynaecological Oncology (ESGO). European consensus statement on expert colposcopy. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2023 Nov;290:27-37. doi: 10.1016/j.ejogrb.2023.08.369. Epub 2023 Aug 31. PMID: 37716200. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37716200/
- Cooper DB, Dunton CJ. Colposcopy. [Updated 2023 Nov 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK564514/
- Prendiville W, Sankaranarayanan R. Colposcopy and Treatment of Cervical Precancer. Lyon (FR): International Agency for Research on Cancer; 2017. (IARC Technical Report, No. 45.) Chapter 10., Colposcopic examination of the abnormal cervix. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK568376/
- Hariprasad R, Mittal S, Basu P. Role of colposcopy in the management of women with abnormal cytology. Cytojournal. 2022 Jun 14;19:40. doi: 10.25259/CMAS_03_15_2021. PMID: 35928528; PMCID: PMC9345135. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9345135/
- Peron M, Llewellyn A, Moe-Byrne T, et al. Adjunctive colposcopy technologies for assessing suspected cervical abnormalities: systematic reviews and economic evaluation. Southampton (UK): NIHR Journals Library; 2018 Sep. (Health Technology Assessment, No. 22.54.) Chapter 1, Background. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531590/
Foto: shutterstock.com
