Filtrează sângele, elimină produșii toxici ai metabolismului, reglează echilibrul de apă și săruri minerale, contribuie la controlul tensiunii arteriale, participă la producerea unor hormoni importanți și au un rol esențial în menținerea echilibrului acido-bazic și în activarea vitaminei D, importantă pentru sănătatea oaselor. Acestea sunt funcțiile rinichilor, cele două organe pereche ale sistemului urinar, esențiale pentru buna funcționare a organismului. De aceea, atunci când rinichii sunt bolnavi, întregul organism poate fi afectat.
Dificultatea este că, de multe ori, simptomele nu apar brusc și nici nu sunt întotdeauna ușor de recunoscut. În multe situații, persoanele care au rinichi bolnavi nu realizează imediat acest lucru, deoarece manifestările pot fi discrete și adesea puse pe seama oboselii, a stresului sau a altor probleme de sănătate. În special în cazul bolii cronice de rinichi, simptomele pot lipsi complet în stadiile incipiente, motiv pentru care afecțiunea este frecvent diagnosticată tardiv.
Primele semne care pot indica rinichi bolnavi
În fiecare zi, rinichii filtrează aproximativ 150–180 de litri de sânge, eliminând substanțele toxice prin urină (1-2 litri pe zi) și menținând echilibrul intern al organismului.
Atunci când există rinichi bolnavi, această capacitate de filtrare se reduce. Produșii reziduali care ar trebui eliminați se pot acumula în sânge, iar echilibrul de lichide și electroliți se poate modifica. Această acumulare poartă numele de uremie în stadii avansate și poate afecta multiple organe. În același timp, pot apărea modificări hormonale care influențează tensiunea arterială, producția de globule roșii sau metabolismul osos.
Din aceste motive, simptomele asociate afectării renale nu sunt limitate doar la aparatul urinar, ci pot apărea la nivelul întregului organism.
Astfel, primele simptome pot fi legate de schimbări ale stării generale de sănătate: oboseală persistentă, scăderea energiei sau dificultăți de concentrare.
În același timp, pot apărea și simptome legate de modificarea echilibrului de lichide din organism. Unele persoane observă că gleznele sau picioarele se umflă mai ușor, iar dimineața pot apărea umflături discrete în jurul ochilor. Aceste semne pot sugera că rinichii nu mai reușesc să elimine eficient excesul de apă și sodiu. Aceste edeme sunt mai frecvente în bolile renale cu pierdere de proteine (de exemplu, sindrom nefrotic).
Cele mai frecvente simptome ale rinichilor bolnavi
Atunci când rinichii sunt bolnavi, organismul poate transmite diferite semnale care indică faptul că funcția renală nu mai este optimă. Atenție, însă, simptomele apar de obicei în stadii moderate sau avansate ale bolii renale; în stadii incipiente pot lipsi complet.
Printre cele mai frecvente simptome care pot indica rinichi bolnavi se numără:
- modificări ale urinării;
- umflarea picioarelor, gleznelor sau a pleoapelor;
- oboseala persistentă și lipsa de energie;
- creșterea tensiunii arteriale;
- greață, lipsa poftei de mâncare și gust metalic;
- mâncărimi ale pielii;
- dificultăți de respirație.
Modificări ale urinării
Unul dintre cele mai frecvente simptome care pot indica rinichi bolnavi este modificarea modului de urinare.
Persoanele afectate pot observa că urinează mai des, mai ales pe timpul nopții. Urinarea frecventă nocturnă (nicturia) este adesea unul dintre primele semne ale scăderii capacității de concentrare a rinichilor. În alte situații, cantitatea de urină poate scădea sau, dimpotrivă, poate crește. Uneori pot apărea dificultăți în timpul urinării sau senzația că vezica nu se golește complet.
Aspectul urinei se poate schimba, de asemenea. Urina poate deveni mai tulbure, mai închisă la culoare sau poate conține spumă persistentă, ceea ce poate sugera prezența proteinelor (proteinurie – un marker important de afectare renală care necesită evaluare medicală). În unele cazuri poate apărea sânge în urină, un semn care necesită evaluare medicală rapidă.
Astfel de simptome nu indică întotdeauna o boală renală gravă, dar pot reprezenta un semnal de alarmă că există rinichi bolnavi sau alte probleme la nivelul tractului urinar.
Umflarea picioarelor, gleznelor sau feței
Un alt grup de simptome frecvent asociate cu rinichii bolnavi este reprezentat de apariția edemelor, adică a umflăturilor cauzate de retenția de lichide.
Rinichii au rolul de a elimina excesul de apă și sodiu din organism. Atunci când funcția lor este afectată, lichidele pot rămâne în țesuturi.
Astfel apar umflături la nivelul picioarelor, gleznelor sau, uneori, la nivelul feței și al pleoapelor.
Aceste simptome pot fi mai vizibile dimineața, în special în zona ochilor, sau pot deveni evidente seara, după o zi în care persoana a stat mult în picioare. În unele situații, edemele pot fi însoțite de creștere rapidă în greutate, determinată de acumularea de lichide. Edemele pot fi agravate de consumul crescut de sare și sunt frecvent asociate și cu boli cardiace sau hepatice, necesitând diagnostic diferențial.
Rinichi bolnavi – simptome de oboseală persistentă și lipsă de energie
Mulți pacienți cu rinichi bolnavi descriu o stare de oboseală constantă, care nu se ameliorează după odihnă.
Unul dintre motivele acestei stări este anemia. Rinichii produc un hormon numit eritropoietină, care stimulează formarea globulelor roșii în măduva osoasă. Atunci când există rinichi bolnavi, producția acestui hormon poate scădea, iar numărul globulelor roșii din sânge se reduce. Anemia din boala renală este tipic normocitară și apare progresiv pe măsură ce funcția renală scade.
Rezultatul este apariția unor simptome precum oboseala, slăbiciunea generală, dificultatea de concentrare sau senzația de epuizare chiar și după activități obișnuite.
Dureri în zona lombară
Majoritatea bolilor renale cronice evoluează fără durere. Însă durerea în partea inferioară a spatelui poate fi, uneori, unul dintre simptomele care sugerează existența unor rinichi bolnavi, mai ales în cazul infecțiilor renale sau al litiazei renale.
Această durere apare, de regulă, în zona laterală a spatelui, sub coaste, și poate fi unilaterală sau bilaterală. Intensitatea variază în funcție de cauza afecțiunii. În cazul unor infecții renale sau al litiazei renale, durerea poate fi intensă și bruscă.
Totuși, trebuie menționat că nu toate bolile renale provoacă durere. Există situații în care persoanele cu rinichi bolnavi nu resimt deloc disconfort lombar, ceea ce face ca boala să fie descoperită întâmplător, în urma unor analize. Durerea lombară NU este un simptom tipic al bolii cronice de rinichi, ci apare mai ales în litiaza renală sau infecții renale (pielonefrită).
Creșterea tensiunii arteriale
Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) poate fi atât cauză, cât și consecință a afectării renale, deci este o relație bidirecțională.
Rinichii contribuie la reglarea tensiunii arteriale prin controlul volumului de lichide și prin producerea unor hormoni care influențează diametrul vaselor de sânge. Atunci când există rinichi bolnavi, aceste mecanisme pot fi perturbate.
Pot apărea simptome asociate hipertensiunii, cum ar fi dureri de cap, amețeli sau senzația de presiune în zona cefei. În multe cazuri, însă, tensiunea crescută nu produce manifestări evidente, motiv pentru care măsurarea periodică a tensiunii este importantă.
Greață, lipsa poftei de mâncare și gust metalic
Pe măsură ce funcția renală se deteriorează, produșii toxici ai metabolismului se pot acumula în sânge. Aceste simptome sunt caracteristice stadiilor avansate și sunt asociate acumulării de toxine uremice.
Această acumulare poate genera o serie de simptome digestive. Persoanele cu rinichi bolnavi pot avea greață, lipsa poftei de mâncare sau chiar vărsături. Uneori apare și un gust metalic persistent sau o modificare a percepției gustului alimentelor.
În stadii mai avansate, aceste simptome pot duce la scădere în greutate și la malnutriție, deoarece alimentația devine dificilă.
Mâncărimi ale pielii
Un alt semn posibil al afectării renale este apariția mâncărimilor persistente ale pielii.
În cazul persoanelor cu rinichi bolnavi, acumularea de substanțe toxice în sânge și modificările echilibrului mineral pot afecta pielea. Aceasta poate deveni uscată, iritată și poate provoca senzație de prurit.
Aceste simptome pot fi mai intense seara. Pruritul uremic este mai frecvent în stadii avansate și poate afecta semnificativ calitatea vieții.
Dificultăți de respirație
Unele persoane cu rinichi bolnavi pot prezenta simptome respiratorii. Acestea pot apărea din două motive principale.
Pe de o parte, retenția de lichide poate duce la acumularea de apă în plămâni, ceea ce provoacă senzația de respirație dificilă. Pe de altă parte, anemia asociată bolii renale reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, ceea ce poate accentua senzația de lipsă de aer.
Dificultățile de respirație reprezintă un semnal important care necesită evaluare medicală. În cazuri severe, retenția de lichide poate duce la edem pulmonar, o urgență medicală.
Tulburări de concentrare și somn
Printre simptomele mai puțin evidente ale afectării renale se numără și dificultățile de concentrare sau problemele de somn.
Atunci când există rinichi bolnavi, acumularea de toxine în organism poate influența funcționarea sistemului nervos. Persoanele afectate pot avea dificultăți de concentrare, pot resimți o stare de confuzie ușoară sau pot avea un somn agitat.
Aceste manifestări sunt adesea ignorate sau atribuite stresului, însă ele pot face parte din manifestările unei boli renale. Pot apărea și tulburări neurologice mai evidente în stadii avansate (confuzie, somnolență), în context de uremie.
Rinichi bolnavi – când trebuie să mergeți la medic
Unele simptome pot apărea ocazional și nu indică neapărat o problemă renală. Totuși, atunci când simptomele persistă sau apar mai multe în același timp, este important ca acestea să fie discutate cu un medic.
Un consult de specialitate și câteva analize simple de sânge și urină pot oferi informații importante despre modul în care funcționează rinichii. Identificarea timpurie a unor rinichi bolnavi permite inițierea tratamentului adecvat și poate preveni apariția complicațiilor.
Evaluarea funcției renale se face prin analize precum:
- creatinina serică și rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR),
- examenul de urină (proteinurie/albuminurie).
Persoanele cu risc crescut (diabet, hipertensiune, vârstnici) ar trebui să efectueze screening periodic chiar în absența simptomelor.
Foto: shutterstock.com
