Osteoartrita este cea mai frecventă boală articulară apărută ca urmare a uzurii. În osteoartrită cartilajul se subțiază treptat, iar osul și țesuturile din jur reacționează prin remodelare și inflamație ușoară. Rezultatul este apariția durerii mecanice, rigiditate și limitarea mișcărilor. Cele mai afectate articulații în osteoartrită sunt genunchii, șoldurile, mâinile și coloana.
Ce este osteoartrita
- La nivelul articulației sănătoase, cartilajul funcționează ca un amortizor neted.
- În osteoartrită, cartilajul se fisurează, se subțiază și nu mai protejează osul.
- Se pot dezvolta osteofite – ciocuri osoase, mici zone de inflamație ale sinovialei și modificări ale osului subcondral.
De ce apare osteoartrita
Osteoartrita nu are o singură cauză: e un cumul între biomecanică, vârstă și factori metabolici.
Factorii de risc principali pentru osteoartrita
- Vârsta: riscul crește după 45-50 de ani;
- Sexul: osteoartrita apare mei des la nivelul articulațiilor de la mâini și de la genunchi la femei după menopauză;
- Excesul ponderal: încărcarea mai mare pe genunchi/ șold contribuie la inflamare;
- Traumatisme și suprasolicitare: entorse, rupturi de menisc/ ligamente, muncă repetitivă, sport cu impact;
- Aliniament defectuos: genu varum/ valgum – picioare în paranteză sau în X;
- Factori genetici;
- Boli asociate: diabet, dislipidemie, gută- nu prduc direct osteoartrită, dar pot agrava contextul.
Osteoartrita nu este doar „cartilaj mâncat”, durerea vine atât de la os, cât și de la ligament, sinovială și mușchi.
Simptome specifice osteoartritei
- Durere la efort, care se ameliorează la repaus – durere mecanică;
- Rigiditate dimineața sau după stat prelungit pe scaun – durează aproximativ 30 de minute senzația de rigiditate;
- Crepitații (pocnituri) la mișcare, uneori fără durere;
- Umflare ușoară, senzație de căldură locală la pusee;
- Scăderea mobilității și a forței;
- La nivelul genunchilor apare durerea la urcatul scărilor, la ridicarea de jos și senzație de instabilitate;
- Osteoartrita la nivelul șoldurilor e asociată cu durere în zona inghinală sau fesieră și șchiopătat;
- La mâini se pot dezvolta nodului – Heberden/ Bouchard și scade capacitatea de a prinde obiectele;
- Semnale de alarmă: febră, roșeață intensă, umflare bruscă, durere nocturnă severă, scădere în greutate neexplicată.
Osteoartrită. Cum se pune diagnosticul
Anamneză și examen clinic
- Medicul va analiza tipul durerii, rigiditatea, aliniamentul oaselor, amplitudinea mișcării, stabilitatea și forța musculară;
- Majoritatea cazurilor de osteoartrită se diagnostichează clinic, în special în cazul persoanelor de peste 45 de ani cu durere legată de activitate și rigiditate scurtă.
Investigații imagistice
- Radiografia este investigație standard: arată îngustarea spațiului articular, osteofite și scleroză:
- RMN-ul nu este obligatoriu pentru toți pacienții: se recomandă când există suspiciune de leziuni asociate – menisc, necroză, fractură de stres sau când tabloul clinic nu se potriveste;
- Ecografia evidențiază starea articulațiilor, sinovitei și chist Baker.
Analize
- Se fac analize când trebuie exclusă o artrită inflamatorie (poliartrită reumatoidă), infecție sau gută.
Ce puteți face acasă pentru a gestiona osteoartrita
Mișcare dozată
- Exerciții de întărire a cvadricepsului și fesierilor, exerciții de stabilitate, stretching.
- Activități cu impact redus: mers, bicicletă, înot, gimnastică în apă. Se recomandă creșterea treptată a ritmului.
- Programele de exerciții și educația pentru autogestionare sunt cele mai importante măsuri în osteoartrită.
Greutatea corporală
Dacă persoana respectivă are surplus de greutate, o scădere chiar și moderată contribuie la reducerea durerii și încărcarea pe genunchi/ șold.
Încălțăminte și orteze
Talonetele/ ortezele, bracing patelofemural sau pentru devierea axului, după recomandarea medicului/ kinetoterapeutului.
Terapie cald/ rece
Căldura ajută cu rigiditatea; gheața e utilă în puseele cu umflare.
Somn și stres
Durerea cronică se amplifică din cauza somnului prost și a stresului, deci trebuie reevaluate rutina de somn și tehnicile de relaxare.
Dieta în osteoartrită
Ținta 1: controlul greutății
Model de plan alimentar:
- legume, fructe, cereale integrale, leguminoase;
- pește gras de 1-2 ori/ săptămână;
- ulei de măsline, nuci/ semințe în porții mici;
- proteine slabe – ouă, carne slabă, lactate fermentate, pentru menținerea masei musculare;
- se limitează consumul de: băuturi îndulcite, dulciuri ultraprocesate, alcool
În osteoartrită sunt importante hidratarea și consumul de proteine: o musculature bună înseamnă o articulație stabilă și simptome minime ale osteoartritei.
Se recomandă suplimentele cu:
- glucozamină/ condroitină;
- vitamina D – dacă există deficit conform analizelor.
Osteoartrita. Tratament medical
1. Non- farmacologic (baza)
Exerciții + educație + scădere ponderală (când e cazul) + kinetoterapie
2. Tratament local în osteoartrită
- Antiinflamatoare nesteroidiene topice, se recomandă frecvent pentru genunchi și mâini;
- Capsaicină topică, eficientă la unii pacienți.
3. Tratament sistemic recomandat de medic
- antiinflamatoarele nesteroidiene orale (AINS) pot fi eficiente (mai puțin la pacienții cu risc gastric, renal, cardiovascular), recomandate pe perioade scurte, cu doză minima eficientă;
- acetaminofenul are efect modest – poate fi util la nevoie, dar nu e soluție pe termen lung;
- clorhidratul de duloxetina este o opțiune când durerea are component de sensibilizare central și afectează somnul și funcționarea zilnică;
- opioidele ușoare se rezervă pentru situații selectate, pe termen scurt, când alte opțiuni terapeutice nu sunt eficiente.
4. Infiltrații
- Corticosteroid intraarticular: util în pusee dureroase cu inflamație;
- Acid hialuronic: dovezile sunt mixte, unii pacienți raportează beneficii, alții nu.
5. Proceduri chirurgicale
- Dacă durerea din osteoartrită și limitarea persistă chiar și sub tratament se iau în calcul opțiuni precum artroplastia (proteză) de șold/ genunchi.
- Ținta chirurgiei în osteoartrită este îmbunătățirea calității vieții.
Kinetoterapia. Ce exerciții sunt recomandate în osteoartrită
Pentru genunchi:
- întărirea cvadricepsului – ridicări de gamba, extensii controlate;
- fesieri – podul;
- exerciții de stabilitete – exerciții pe un picior și mobilitate.
Pentru șold:
Se lucrează mușchii abductori și extensori – exerciții cu bandă elastic, mobilizări ușoare, mers controlat.
Pentru mâini:
- exerciții de prindere și mobilitate;
- pauze la activități repetitive;
- orteze la articulația policelui când e dureroasă.
Regula generală: puțin și des e mai eficient decât mult și rar în osteoartrită.
Cum evoluează osteoartrita și la ce să vă așteptați
- Evoluția este lentă și variabilă: unii pacienți su simptome ușoare, alții au pusee frecvent.
- Durerea nu se corelează perfect cu radiografia: pot fi modificări mari și durere mică sau invers.
- Obiectiv: reducerea durerii, îmbunătățirea funcției și menținerea independenței. Nu există medicament sau supliment care să refacă complet cartilajul în osteoartrită.
Când se solicită ajutor medical în osteoartrită
- Durere bruscă severă, imposibilitate de a călca, blocaj articular.
- Umflare mare a articulației, bruscă, roșeață, febră sau frisoane.
- Durere nocturnă progresivă sau declanșarea simptomelor sistemice – scădere în greutate, oboseală marcată.
Osteoartrita versus artrita: cum vă dați seama că nu e boală inflamatorie
- În osteoartrită rigiditatea matinală e de durată scurtă, iar durerea e legată de utilizarea articulației.
- În artritele inflamatorii, rigiditatea e de durată lungă 30-60 de minute, articulațiile pot fi calde și umflate persistent, iar oboseala este pronunțată.
- Când simptomele nu sunt specifice medicul va solicita analize și consult reumatologic, pentru o diagnosticare corectă.
Prevenție
- Mențineți greutatea cât mai aproape de greutatea normală.
- Antrenați-vă mușchii de protecție – cvadriceps, fesieri, trunchi și lucrați la echilibru.
- Înainte de efort se face încălzire și se crește intensitatea treptat: leziunile sunt o poartă pentru osteoartrită.
Foto: shutterstock.com
