Ateroscleroza reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare ale lumii moderne, iar principalul element implicat în această boală este apariția unui aterom – placa de colesterol – la nivelul vaselor de sânge. De multe ori, procesul evoluează lent, fără simptome evidente, motiv pentru care numeroase persoane află târziu că au o placă de aterom ce poate pune în pericol circulația sângelui către inimă, creier sau alte organe importante.
Prin aterom se înțelege o acumulare de colesterol, celule inflamatorii și calciu în interiorul pereților arteriali. În timp, această depunere formează o placă de aterom care îngustează vasele de sânge și afectează fluxul normal circulator. Procesul poate începe încă din tinerețe și evoluează lent pe parcursul anilor.
Ce este un aterom?
Un aterom este o leziune localizată la nivelul arterelor, formată prin depunerea progresivă a colesterolului și a altor substanțe lipidice. Această acumulare duce la formarea unei plăci de aterom care rigidizează peretele vascular și reduce elasticitatea arterelor. Pe măsură ce o placă de aterom crește, sângele circulă mai greu prin vasul afectat. În anumite situații, un aterom se poate fisura sau rupe, determinând formarea unui cheag de sânge ce poate bloca complet circulația. Cel mai frecvent, o placă de aterom apare la nivelul arterelor coronare, carotide, arterelor membrelor inferioare sau arterelor cerebrale.
De ce apare placa de aterom?
Formarea unui aterom este un proces complex, influențat de inflamație, stres oxidativ și tulburări metabolice. De regulă, procesul începe prin afectarea endoteliului vascular – stratul intern al arterelor. După lezarea peretelui vascular, colesterolul LDL („colesterolul rău”) pătrunde în arteră și favorizează apariția plăcii de aterom. Organismul răspunde prin inflamație, iar în zonă se acumulează macrofage și alte celule inflamatorii. În timp, această acumulare se transformă într-un aterom stabil sau instabil. Un aterom instabil are risc crescut de rupere și poate declanșa infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Factori de risc pentru aterom
Există numeroși factori care favorizează apariția unei plăci de aterom:
- colesterol crescut;
- hipertensiune arterială;
- diabet zaharat;
- obezitate abdominală;
- sedentarism;
- fumat;
- consum excesiv de alcool;
- alimentație bogată în grăsimi trans și zahăr;
- stres cronic;
- vârsta înaintată;
- antecedente familiale cardiovasculare.
Persoanele cu sindrom metabolic prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta un aterom multiplu la nivel vascular.
Simptomele produse de aterom
Mult timp, un aterom poate fi complet asimptomatic. Simptomele apar atunci când fluxul sangvin este afectat semnificativ sau când o placă de aterom devine instabilă.
Manifestările diferă în funcție de localizare:
La nivelul inimii
O placă de aterom coronariană poate produce:
- durere toracică;
- senzație de presiune în piept;
- oboseală;
- dificultăți de respirație.
La nivel cerebral
Un aterom carotidian poate determina:
- amețeli;
- tulburări de vedere;
- slăbiciune musculară;
- tulburări de vorbire;
- accident vascular cerebral.
La nivelul membrelor inferioare
O placa de aterom la arterele picioarelor poate provoca:
- dureri la mers;
- senzație de picioare reci;
- amorțeli;
- vindecare lentă a rănilor.
Uneori, primul semn al unui aterom poate fi chiar o complicație severă.
Evoluția plăcii de aterom
O placa de aterom evoluează progresiv de-a lungul anilor. Inițial, depunerile sunt mici și nu afectează semnificativ circulația. Ulterior, un aterom poate deveni voluminos și rigid, reducând considerabil diametrul arterial. În anumite situații, suprafața unei plăci de aterom se fisurează. Organismul percepe fisura ca pe o leziune și formează rapid un tromb. Acest cheag poate bloca complet artera. Astfel, un aterom aparent stabil poate deveni brusc extrem de periculos. De aceea, prevenția și monitorizarea cardiovasculară sunt esențiale.
Cum se diagnostichează placa de aterom?
Depistarea precoce a unei plăci de aterom poate preveni complicațiile severe. Diagnosticul implică evaluare clinică, analize și investigații imagistice.
Printre cele mai utilizate metode se află:
- profil lipidic;
- glicemie și hemoglobină glicată;
- ecografie Doppler vasculară;
- angio-CT;
- RMN vascular;
- coronarografie;
- indice gleznă-braț.
Ecografia Doppler poate evidenția rapid existența unei plăci de aterom la nivel carotidian sau periferic. Persoanele cu hipertensiune, diabet sau colesterol crescut ar trebui evaluate periodic pentru identificarea precoce a unui aterom.
Tratamentul pentru aterom
Tratamentul depinde de dimensiunea și localizarea fiecărei plăci de aterom, precum și de riscul cardiovascular global.
Modificarea stilului de viață
Primul pas în controlul unui aterom este schimbarea stilului de viață:
- renunțarea la fumat;
- scădere ponderală;
- activitate fizică regulată;
- reducerea stresului;
- controlul glicemiei și tensiunii arteriale.
Tratament medicamentos
Pentru stabilizarea unei plăci de aterom se pot recomanda:
- statine;
- antiagregante plachetare;
- antihipertensive;
- tratament antidiabetic.
Statinele au un rol important deoarece reduc inflamația și stabilizează un aterom vulnerabil.
Tratament intervențional
În cazurile severe, o placă de aterom poate necesita:
- angioplastie cu stent;
- endarterectomie carotidiană;
- bypass arterial.
Aceste proceduri restabilesc fluxul sangvin și reduc riscul de complicații majore.
Complicațiile ateromului
Un aterom netratat poate avea consecințe severe asupra sănătății.
Cele mai importante complicații sunt:
- infarctul miocardic;
- accidentul vascular cerebral;
- ischemia membrelor inferioare;
- insuficiența cardiacă;
- moartea subită cardiovasculară.
Atunci când o placă de aterom se rupe, riscul de tromboză crește dramatic. De aceea, prevenția cardiovasculară trebuie începută cât mai devreme.
Rolul dietei în prevenția plăcii de aterom
Alimentația joacă un rol esențial în prevenirea și evoluția unui aterom. O dietă dezechilibrată accelerează formarea unei plăci de aterom, în timp ce o alimentație sănătoasă poate încetini procesul aterosclerotic.
Se recomandă:
- consum crescut de legume și fructe;
- pește bogat în omega-3;
- ulei de măsline;
- fibre alimentare;
- cereale integrale;
- nuci și semințe în cantități moderate.
Trebuie limitate:
- grăsimile trans;
- prăjelile;
- mezelurile;
- zahărul în exces;
- produsele ultraprocesate.
Dieta mediteraneană este considerată una dintre cele mai eficiente strategii pentru reducerea riscului de aterom și stabilizarea unei plăci de aterom deja existente.
Sfaturi pentru prevenție
Pentru a reduce riscul de apariție a unui aterom, este important:
- să efectuați controale medicale regulate;
- să monitorizați colesterolul și glicemia;
- să mențineți o greutate sănătoasă;
- să faceți mișcare minimum 150 de minute pe săptămână;
- să dormițe suficient;
- să gestionați stresul;
- să evitați fumatul.
O placă de aterom poate evolua ani întregi fără simptome, însă prevenția începută la timp poate reduce semnificativ riscul cardiovascular.
Aterom/ placa de aterom, concluzii
Un aterom reprezintă o problemă medicală serioasă, cu impact major asupra sănătății cardiovasculare. Formarea unei plăci de aterom este influențată de stilul de viață, alimentație și factori metabolici precum diabetul sau colesterolul crescut. Diagnosticul precoce, controlul factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos pot încetini evoluția unui aterom și pot preveni complicații severe precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. O abordare completă, care include dietă echilibrată, activitate fizică și monitorizare medicală regulată, rămâne cea mai eficientă metodă de protejare a sănătății vasculare.
Foto: shutterstock.com
