Infarct miocardic sau atac de cord: ce trebuie sa stii?

Acasa > Inimă > Infarct miocardic (atac de cord): ce este, cum apare, simptome asociate si tratament

Infarctul miocardic, cunoscut în limbaj uzual drept „atac de cord”, este o urgență medicală fără doar și poate, deoarece poate avea un final dramatic.

Infarctul miocardic este caracterizat de reducerea sau întreruperea completă a fluxului de sânge către o porțiune a miocardului (mușchiul inimii). Ischemia (privarea de oxigen) prelungită duce la necroză ireversibilă a celulelor cardiace.

Infarctul poate varia de la forme silențioase, dificil de detectat clinic, până la prezentări severe, dramatice, cu colaps hemodinamic și moarte subită. Majoritatea cazurilor sunt consecința bolii coronariene aterosclerotice, principala cauză de mortalitate la nivel global. Miocardul este privat de oxigen pe fondul ocluziei coronariene, gradul necrozei depinzând de durata ischemiei.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar CardioVita. Un supliment alimentar creat pentru a susține buna funcționare a sistemului muscular, nervos și cardiovascular, printr-o combinație atent dozată de potasiu și magneziu – doi electroliți esențiali pentru echilibrul intern al organismului.

Ce este infarctul miocardic (atacul de cord) şi cum apare?

Infarctul miocardic este definit drept necroza unei porţiuni din muşchiul cardiac, aceasta având la bază ischemia prelungită. Apare prin ruperea unei plăci aterosclerotice instabile, urmată apoi de formarea unui tromb intraluminal care obstruează fluxul sangvin coronarian. Ischemia duce la o cascadă de evenimente patologice:

dezechilibru între necesarul şi aportul de oxigen;
alterarea metabolismului celular;
disfuncţie contractilă;
necroză (moarte) celulară ireversibilă.

Durata critică pentru instalarea necrozei este de aproximativ 20–30 de minute de ischemie. Cu alte cuvinte, artera care alimentează miocardul este „astupată” cu un cheag de sânge, de o placă aterosclerotică formată pe fondul aterosclerozei coronariene.

Infarct versus preinfarct

Termenul de „preinfarct” este utilizat în practica clinică pentru a descrie sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI incipient) sau angină instabilă. În situaţiile acestea, ischemia este prezentă, dar necroza miocardică nu este complet instalată. Pe scurt:

preinfarct (angina instabilă): ischemie reversibilă, fără necroza evidentă;
infarct miocardic: ischemie severă şi prelungită, nu necroză celulara identificabilă (biologic şi imagistic).

Într-un fel, preinfarctul este un semn de alarmă pentru viitoare evenimente cardiovasculare cum ar fi infarctul complet. Prin urmare, se impune un regim intensiv de prevenţie la persoana care, anterior, a avut preinfarct.

infarct miocardic, atac de cord, aterom,

Care sunt cauzele şi factorii de risc pentru infarctul miocardic (atacul de cord)?

Infarctul este strâns corelat cu boala coronariană aterosclerotică. Reducerea fluxului coronarian de sânge este rezultatul unui proces multifactorial, în care ateroscleroza joacă rolul central.

Cauze principale

ruptura plăcii aterosclerotice şi tromboza coronariană;
embolismul coronarian;
spasmul coronarian;
disecţia coronariană;
ischemia indusă de droguri (cocaina, de exemplu).

Factori de risc modificabili

fumatul;
dislipidemia (raport ApoB/ApoA1 crescut, în special);
hipertensiunea arterială;
diabetul zaharat;
obezitatea abdominală;
sedentarismul;
alimentaţia necorespunzătoare, bogată în grăsimi, carbohidraţi rafinaţi;
stresul;
igiena orală deficitară;
nivelurile crescute de homocisteină.

Factori de risc nemodificabili

vârsta (peste 45 de ani la bărbaţi şi peste 55 de ani la femei);
sexul masculin (mai ales la vârste tinere, pentru ca apoi riscul să devina mai mare la femei, în special după menopauză);
predispoziţia genetică;
istoricul familial de boală cardiovasculară.

Alte cauze

traumatismele;
vasculitele;
anomaliile coronariene;
disecţia aortică;
stările de hiperconsum miocardic (hipertiroidism, anemie severă).

Studiile ne arată că fumatul şi dislipidemia sunt cei mai puternici factori de risc pentru infarctul miocardic, iar diabetul şi hipertensiunea au impact mai mare în rândul femeilor. Drept urmare, abordarea pacientului cu risc cardiovascular implică evaluarea globală a acestor factori de risc, respectiv intervenţia rapidă în special asupra celor care pot fi modificaţi.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Benesio Cholest Redux. Supliment alimentar complex, formulat cu extracte vegetale standardizate, recunoscute pentru rolul lor în susţinerea funcţiei hepatice şi a sănătăţii cardiovasculare.

Care sunt simptomele care anunţă infarctul miocardic (atacul de cord)?

Simptomele asociate infarctului miocardic sunt variabile – de la forme tipice, pâna la prezentări atipice sau silenţioase, mult mai probabile la seniori şi la pacienţii diabetici. Durerea anginoasă tipică este rezultatul ischemiei miocardice şi apare atunci când aportul de oxigen nu mai poate satisface necesarul metabolic al inimii.

Caracteristicile durerii asociate infarctului miocardic

localizare retrosternală (în spatele sternului) sau precordială (în dreptul inimii, adică spaţiul 5 intercostal stâng);
caracter constrictiv, de apăsare, „gheară” care strânge;
intensitate moderată până la severă;
durata peste 20 de minute;
iradiere în braţul stâng, mandibulă, spate, gât, epigastru.

Simptome asociate

dificultăţi de respiraţie;
diaforeza (transpiraţii reci);
greaţă şi vărsături;
palpitaţii;
ameţeli sau lipotimie;
anxietate intensă („senzaţia de moarte iminentă”);
oboseală extremă;
leşin.

Factori de agravare

stresul;
expunerea la frig;
efortul fizic.

Forme atipice

dureri epigastrice (care pot mima durerile din gastrită);
dificultăţi de respiraţie, fără durere;
astenie marcată;
absenţa simptomelor (infarct silenţios).

Este foarte important ca simptomele să fie recunoscute în timp util, pentru a se solicita ajutorul medical de urgenţă. Cu cât se intervine mai devreme, cu atât prognosticul este mai favorabil şi riscul de sechele mai mic.

Cum se diagnostichează infarctul miocardic (atacul de cord)?

Diagnosticul se bazează pe integrarea datelor electrocardiografice, clinice şi cele provenite din testele de laborator în contextul individual al pacientului. Protocolul presupune:

evaluarea clinică rapidă a pacientului, care prezintă semne specifice cu atacul de cord;
evaluarea factorilor de risc;
electrocardiograma: supradenivelare ST, subdenivelare ST sau inversiune de undă T, alături de alte modificări dinamice;
biomarkeri cardiaci (foarte importanţi): troponinele (cel mai specific marker pentru infarct miocardic), CK-MB, creşterea progresivă confirmând necroza;
investigaţii imagistice: ecocardiografie, angiografie coronariană (standardul de aur nu doar pentru diagnostic, ci şi pentru tratament).

Diagnosticul va fi confirmat de prezenţa creşterii troponinelor cardiace, în asociere cu dovezile care sugerează instalarea ischemiei miocardice.

Care sunt alternativele de tratament pentru infarctul miocardic (atacul de cord)?

Tratamentul este de urgenţă şi urmăreşte restabilirea rapidă a fluxului coronarian, altfel se poate ajunge la complicaţii şi, în cele din urmă, la deces.

Tratament de reperfuzie

angioplastie coronariană percutanată (metoda preferată);
tromboliza (în absenţa posibilităţii angioplastiei coronariene, în situatii de urgenţă).

Tratament medicamentos

antiagregante plachetare (aspirina cardiacă, clopidogrel);
anticoagulante;
beta-blocante;
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;
statine;
nitrati;
analgezice (morfina).

Tratament pe termen lung

controlul factorilor de risc;
reabilitare cardiacă;
terapie medicamentoasă pe termen lung.

Bineinteles, complicatiile asociate cu infarctul miocardic necesita tratament specific: aritmiile, insuficienta cardiaca, socul cardiogen. Managementul optim al pacientului cu infarct miocardic necesita abordare multidisciplinara si interventie cat mai rapida cu putinta.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Coenzima Q10 + Omega 3. Are o formulă ce combină două principii active cu dublu rol: antiaterogen şi antioxidant, pentru a preveni procesele metabolice de degradare asupra ţesuturilor şi vaselor sangvine.

Sfaturi pentru a preveni infarctul miocardic

Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct, se recomanda in primul rand identificarea riscului propriu de a dezvolta un astfel de eveniment. Factorii de risc modificabili sunt cei care ar trebui avuti in vedere, incluzand:

renuntarea la fumat;
mentinerea unui profil lipidic cat mai apropiat de valorile normale;
controlul tensiunii arteriale;
controlul glicemiei;
activitate fizica regulata, evitarea sedentarismului;
abordarea unei diete cat mai echilibrata, bogata in fructe si legume;
mentinerea unei greutati corporale optime, in limitele indicelui de masa corporala;
consultul cardiologic periodic, chiar si in lipsa vreunui simptom care ar putea indica o boala cardiovasculara;
limitarea consumului de alcool.

Este foarte important ca periodic sa fie facuta o analiza numita profilul lipidic. Aceasta se face in toate laboratoarele de analize medicale si poate scoate la iveala dislipidemii nediagnosticate, care reprezinta un foarte important factor de risc pentru infarct. Pacientul cu hipertensiune este de dorit sa urmeze cu exactitate tratamentul indicat de medic.

Primul ajutor în caz de infarct miocardic

Este foarte important ca primul ajutor sa fie acordat de urgenta pacientului care prezinta semne specifice de infarct miocardic:

apelarea imediata serviciilor de urgenta (112);
asezarea pacientului in pozitie semi-sezanda, sprijinit;
administrarea de aspirina (daca nu exista contraindicatii);
administrarea de nitroglicerina (dac i-a fost prescrisa anterior);
incercarea de a-l calma, reasigurarea ca ambulanta este pe drum;
monitorizarea starii de constienta;
slabirea hainelor stramte, curelei, camasii.

Se va astepta pana cand ajunge ambulanta.

primul ajutor in infarct miocardic, atac de cord,

Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator

verificarea starii de constienta a pacientului (nu raspunde, nu reactioneaza);
apelarea imediata a serviciilor de urgenta;
verificarea respiratiei si pulsului;
initierea resuscitarii cardio-respiratorii: compresii toracice (100–120 pe minut, la adancime de 5–6 centimetri, in centrul toracelui la nivelul sternului), urmate de 2 ventilatii (pe gura);
daca exista in zona, se foloseste defibrilatorul automat extern conform instructiunilor;
manevra se continua pana la sosirea echipajului medical.

Primul ajutor in stopul cardio-respirator poate face diferenta, efectiv, intre viata si moarte. Din acest motiv, este intotdeauna de dorit sa invatam cum se acorda acesta si care sunt pasii care ar trebui urmati pentru ca primul ajutor oferit sa fie cat mai eficient.

Prognosticul, riscul şi complicaţiile asociate cu infarctul miocardic

Infarctul miocardic prezinta un risc major de mortalitate in afara mediului spitalicesc. Statistic, se observa ca cel putin o treime dintre pacientii cu infarct miocardic (atac de cord) vor deceda, inainte de a ajunge la spital, iar pana la 50% nu supravietuiesc, chiar daca ajung la spital. Pe de alta parte, aproximativ 10% dintre pacienti vor deceda in primele 12 luni dupa ce au avut infarct miocardic.

Prognosticul asociat cu infarctul miocardic (atacul de cord) depinde in mod direct de gradul de extindere a leziunii miocardice. Rezultate bune au pacientii la care reperfuzia se face rapid, iar asta include terapie trombolitica administrata in primele 30 de minute de la instalarea semnelor sau interventie coronariana percutanata realizata in primele 90 de minute.

Managementul medical dupa un infarct miocardic acut (atac de cord) este foarte important mai ales pentru a imbunatati prognosticul pe termen lung. Se initiaza tratament cu aspirina, cu beta-blocante si inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Factorii care influenteaza negativ prognosticul pacientului cu infarct miocardic includ:

diabetul zaharat;
varsta inaintata;
istoric de infarct miocardic, boala vasculara periferica sau accident vascular cerebral;
reperfuzia intarziata;
fractia de ejectie redusa (cel mai puternic predictor negativ);
prezenta insuficientei cardiace congestive;
niveluri crescute de proteina C reactiva (CRP) si BNP (peptidul nautriuretic de tip B);
depresia.

Rata crescuta de reinternare afecteaza aproximativ 50% dintre pacienti in primele 12 luni dupa infarctul miocardic initial. Complicatiile principale asociate cu atacul de cord sunt: anevrismul ventricular stang, regurgitarea mitrala de novo, ruptura septului interventricular, anumite tipuri de aritmii si evenimentele embolice.