Tinctura de propolis, extractul alcoolic obținut din propolisul brut, este un remediu tradițional cu un spectru foarte larg de utilizări terapeutice, validat de numeroase studii. Propolisul – care mai este cunoscut sub denumirea de „cleiul albinelor” – este produs de albine prin amestecarea rășinilor vegetale cu enzime salivare și ceară. Acestea îl folosesc pentru a sigila stupul și pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor care le-ar putea amenința, ceea ce deja sugerează un important potențial antimicrobian al tincturii de propolis.
În practica medicală, tinctura de propolis capătă relevanță prin activitatea sa antibacteriană, dar și antifungică și antivirală, antiinflamatoare, imunomodulatoare și antioxidantă. Astfel, devine un aliat important în susținerea sănătății umane, în special în contextul afecțiunilor respiratorii, dermatologice, gastrointestinale și în susținerea imunității. În acest articol vă vom prezenta mai multe detalii privitoare la tinctura de propolis – cum se obține, ce compoziție are, ce beneficii, dar și cum poate fi introdusă în dietă, alături de o secțiune despre contraindicații și precauții.
Ce este tinctura de propolis și cum se obține?
Tinctura de propolis este o soluție hidroalcoolică, obținută prin macerarea propolisului brut în alcool etilic de concentrație variabilă (de obicei 70%). Prin acest proces, compușii bioactivi din propolis sunt extrași și concentrați într-o formă lichidă cu biodisponibilitate regulată.
Prepararea tincturii de propolis presupune curățarea propolisului brut (îndepărtarea particulelor solide), fragmentarea acestuia și amestecarea cu alcool într-un raport optim – de regulă 1:5 sau 1:10. După o perioadă de macerare de 7-14 zile, în condiții controlate de temperatură și lumină, lichidul rezultat se filtrează și se depozitează în recipiente închise ermetic, care ar trebui să aibă o culoare închisă. Rezultatul este tinctura – o soluție concentrată, de culoare brun-închis, cu gust înțepător, rășinos, intens aromat.
Ce conține tinctura de propolis?
Dintre toate produsele apicole, tinctura de propolis are probabil cea mai complexă compoziție chimică. Aceasta conține peste 300 de compuși bioactivi, dintre care majoritatea sunt polifenoli și flavonoide, acizi aromatici și esteri. Compoziția exactă variază, însă, în funcție de condițiile în care cresc albinele și chiar de specia acestora, de flora locală și sezonul de recoltare, însă de cele mai multe ori include:
- flavonoide: galangin, pinocembrin, pinobanksin, quercetină, apigenină, compuși cu funcție antioxidantă, antiinflamatoare și antimicrobiană;
- acizi fenolici și steri: acid ferulic, acid cafeic, esterul fenetilic al acidului cafeic (CAPE) cu proprietăți antioxidante și imunomodulatoare;
- alcooli aromatici și terpenoizi: cu activitate antibacteriană și antivirală;
- ceară, uleiuri esențiale, rășini naturale: care contribuie la proprietățile antiseptice;
- vitamine și minerale (în cantități mai reduse): vitamine din complexul B, vitamina C, zinc, magneziu, calciu;
- aminoacizi și compuși volatili.
Datorită acestei compoziții complexe, tinctura de propolis prezintă numeroase beneficii pentru promovarea și susținerea sănătății. Prin adăugarea câtorva picături în apă, se asigură atât aportul imediat al acestor compuși, cât și biodisponibilitatea lor crescută.
Tinctura de propolis – beneficii și proprietăți pentru sănătate
Tinctura de propolis este folosită pe scară largă în promovarea și susținerea sănătății, și nu doar în contextul unor afecțiuni active, ci și ca modalitate de prevenție și promovare a sănătății. Dat fiind conținutul ridicat în compuși vegetali bioactivi, tinctura de propolis este un aliat important al sănătății. În cele ce urmează, vor fi prezentate principalele beneficii ale tincturii de propolis!
Activitate antimicrobiană cu spectru larg
Propolisul prezintă activitate antimicrobiană eficientă atât asupra bacteriilor gram-pozitive, de exemplu Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, cât și asupra celor gram-negative, cum ar fi Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa. Acționează atât prin inhibarea enzimelor bacteriene, cât și prin distrugerea membranelor celulare. De asemenea, are acțiune antifungică (împotriva Candida albicans) și antivirală (virusuri gripale, herpesvirusuri). Astfel, tinctura de propolis este foarte benefică în patologiile infecțioase acute și cronice.
Stimulează sistemul imunitar
Tinctura de propolis este bogată în compuși polifenolici despre care se cunoaște că pot modula activitatea macrofagelor, celulelor dendritice și limfocitelor, ceea ce înseamnă că îmbunătățește răspunsul imun. Acest efect s-a observat a fi dependent de doză: cu cât doza este mai mare, cu atât răspunsul este mai eficient. Însă, administrarea tincturei de propolis nu trebuie exagerată.
Are activitate antiinflamatoare
Tinctura de propolis inhibă ciclooxigenaza (COX) și lipooxigenaza (LOX), scăzând sinteza de prostaglandine și leucotrine, molecule care susțin inflamația. Astfel, poate ameliora inflamația asociată afecțiunilor inflamatorii precum gingivitele, laringitele, sinuzitele, dermatitele și chiar procesele inflamatorii digestive (gastrite, colite).
Are proprietăți antioxidante
Flavonoidele din tinctura de propolis captează radicalii liberi de oxigen și azot, reducând astfel stresul oxidativ și protejând structurile celulare împotriva degradării oxidative. Aceste efect se poate extinde, bineînțeles, drept un suport valoros în prevenirea îmbătrânirii celulare, însă și a afecțiunilor cardiovasculare și bolilor neurodgenerative.
Protejează mucoasa gastrică și cicatrizează
Prin acțiunea antibacteriană asupra Helicobacter pylori și efectul antiinflamator local, tinctura de propolis este eficientă în gastricele cronice, ulcerul gastric sau duodenal, observându-se un potențial efect și în regenerarea mucoasei inflamate. De asemenea, poate accelera procesul de vindecare a rănilor și leziunilor cutanate prin stimulare angiogenezei – formarea de noi vase de sânge – și sintezei de colagen.
Susține sănătatea cavității bucale
Tinctura de propolis este adesea folosită pentru tratarea și ameliorarea aftelor, gingivitelor și a altor periodontopatii sau infecțiilor fungice orale. Aplicarea locală a tincturei de propolis pare să reducă inflamația și durerea asociată afecțiunilor stomatologic și accelerează epitelizarea.
Pentru ce afecțiuni este eficientă tinctura de propolis?
Tinctura de propolis are potențial terapeutic și de ameliorare a simptomelor în mai multe tipuri de afecțiuni, cum ar fi:
- afecțiuni respiratorii: infecții respiratorii, sinuzită, bronșită, pneumonie, rinită alergică;
- afecțiuni stomatologice: gingivită, parodontită, afte, stomatită;
- afecțiuni digestive: gastrică, colită, ulcer;
- afecțiuni dermatologice: acnee, dermatită, eczemă, furunculoză.
De asemenea, deși studiile sunt limitate, tinctura ar putea fi eficientă și în cazul în care o persoană se confruntă cu hipercolesterolemie (concentrație crescută de colesterol) și cu hipertensiune arterială. Astfel, este un posibil aliat în lupta împotriva bolilor cardiovasculare.
Tinctura de propolis – recomandări de consum și întrebuințare
Tinctura de propolis trebuie folosită în mod rațional, fără a se exagera, chiar dacă este un produs cu proprietăți extraordinare. Folosirea este adaptată contextului clinic, vârstei și toleranței. Este important de reamintit că tinctura de propolis este un extract alcoolic concentrat, motiv pentru care dozarea corespunzătoare și diluarea corectă sunt esențiale.
Doza uzuală pentru adulți este 20-30 de picături, de 2-3 ori pe zi, diluate într-un pahar cu apă, ceai călduț sau chiar lapte, cu 30 de minute înainte de masă. Administrarea profilactică se face în perioade de stres sau sezonul rece: 10-15 picături pe zi, timp de 10-14 zile pe lună.
În contextul unei infecții sau inflamații, tinctura de propolis se administrează în doze de 30-40 de picături pe zi, dar fracționate în 2-3 reprize, pentru 7-10 zile. La modul ideal, administrarea ar trebui să urmeze indicațiile unui medic. Tinctura de propolis poate fi inclusă în dieta zilnică în mai multe moduri:
- prin picurare într-un pahar cu apă, în băuturi călduțe precum ceaiurile (dar nu fierbinți);
- prin amestecare cu miere: o linguriță de miere + picăturile din tinctură, ajutând foarte mult la calmarea gâtului iritat;
- gargară: 30 de picături în 100 mililitri de apă călduță, de 2 ori pe zi, ajutând mult în cazurile de faringită sau laringită.
Se poate aplica pe comprese externe, după diluarea în apă (1:5), iar apoi pe leziuni sau pe pielea inflamată.
Tinctura de propolis – contraindicații și precauții
Deși tinctura de propolis este un produs natural, trebuie folosit cu precauție în unele cazuri. De asemenea, există contraindicații ale folosirii acestui produs, după cum urmează:
- propolisul este un alergen cunoscut, iar persoanele alergice la polen, miere sau la venin de albine pot dezvolta reacții alergice cutanate, respiratorii sau digestive dacă folosesc tinctură de propolis;
- tinctura de propolis conține alcool etilic, ceea ce o face nepotrivită pentru copii (pe de altă parte, există și alternative fără alcool, precum propolisul glicolic);
- în sarcină, tinctura de propolis ar trebui evitată sau utilizată la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia;
- ca urmare a conținutului de alcool, tinctura de propolis poate fi contraindicată în hepatitele active, ciroză sau alte terapii cu potențial hepatotoxic (se recomandă formele fără alcool);
- tinctura de propolis poate influența activitatea enzimelor hepatice (citocromul P450), ceea ce afectează metabolismul unor medicamente.
Foto: shutterstock.com
