Pneumonie virală sau pneumonie bacteriană? Asemănări şi diferenţe

Pneumonia reprezintă o infecţie a unuia sau a ambilor plămâni în cadrul căreia sunt afectate alveolele pulmonare. Aceste alveole au pereţii foarte subţiri, şi sunt înconjurate de capilare care permit oxigenului inhalat prin respiraţie să ajungă în fluxul sangvin, iar dioxidul de carbon să fie expirat.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar Naturalis ImunoSuport ULTRA. Acesta contribuie la funcţionarea normală a sistemului imunitar, datorită combinaţiei de vitamina D, vitamina C şi zinc, care acţionează sinergic.

Pneumonia este cauzată, de cele mai multe ori, de diverse bacterii sau virusuri, şi, mai rar, de fungi. Pentru majoritatea cazurilor de pneumonie bacteriană este responsabil Streptococcus pneumoniae, dar şi alte bacterii precum Stafilococul auriu sau E. coli. De multe ori, pneumonia bacteriană apare atunci când organismul este slăbit (din cauza alimentaţiei proaste, scăderii imunităţii sau existenţei unor boli cronice). În plus, fumatul şi consumul excesiv de băuturi alcoolice cresc şi ele riscul de pneumonie bacteriană.

Pneumonie virală – Principalii „vinovaţi” virali

Pneumonia virală este cauzată de diferite virusuri. De cele mai multe ori, în cazul adulţilor, „vinovatul de serviciu” este virusul gripal, iar în cazul copiilor, virusul respirator sinciţial. În ultimii doi ani însă, majoritatea cazurilor de pneumonie virală au fost determinate de COVID-19. Un lucru important de ştiut în cazul pneumoniei virale: este foarte contagioasă, putându-se răspândi prin picăturile de lichid expectorate prin tuse sau strănut.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar ViroProtect Rapid, care conţine 9 ingrediente active, ce contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului imunitar.

Pneumonie virală sau pneumonie bacteriană? Simptome

Simptomele comune ambelor tipuri de pneumonie (pneumonie bacteriană şi pneumonie virală) sunt: tuse, febra, dificultăţile la respiraţie şi creşterea frecvenţei respiraţiei. Istoricul bolii poate indica pneumonia virală dacă:

• a existat până la debutul pneumoniei o infecţie virală a tractului respirator superior;
• pneumonia a fost precedată de alte simptome (de exemplu, gastrointestinale);
• tusea nu produce expectoraţie purulentă.

Diagnosticul de pneumonie

Următorul pas este auscultaţia plămânilor cu ajutorul stetoscopului. Atunci când zgomotele respiratorii sunt diminuate la ambii plămâni, este mai probabilă o pneumonie virală, deoarece virusurile afectează ambii plămâni, spre deosebire de bacterii, care se localizează de regulă pe un singur lob sau secţiune a unui singur plămân. Radiografia pulmonară este în continuare „standardul de aur” pentru diagnosticul de pneumonie, şi ajută şi la diferenţierea între pneumonia virală şi bacteriană. În cazul pneumoniei bacteriene, radiografia va arăta de regulă o zonă albă (o opacitate) pe un plămân, iar celelalte zone vor apărea normale. În cazul pneumoniei virale, radiografia poate să arate o afectare difuză a ambilor plămâni.

Când se recomandă antibioticul

În caz de pneumonie cauzate de bacterii, tratamentul va cuprinde obligatoriu un antibiotic (de exemplu, amoxicilina), care să vizeze microorganismul identificat în examenul bacteriologic al sputei.

În caz de pneumonie virale, antibioticele nu funcţionează, iar tratamentul va fi simptomatic: odihnă la pat; hidratare; paracetamol pentru scăderea temperaturii; şi, în unele cazuri, antivirale (deşi aceste medicamente funcţionează cel mai bine la debutul infecţiilor virale).

De reţinut!

Prevenţia cazurilor de pneumonie (bacteriană şi virală) este posibilă prin vaccinare: vaccinul pneumococic, vaccinul antigripal şi vaccinul împotriva COVID-19.