Tusea este un reflex firesc, prin care organismul încearcă să curețe căile respiratorii.
Problema apare atunci când tusea nu mai trece. O tuse persistentă, care durează săptămâni la rând, nu mai este doar enervantă – poate fi un indiciu că ceva din corp cere atenție.
Ce înseamnă, de fapt, tuse persistentă?
Din punct de vedere medical, vorbim despre:
- tuse acută – durează până la 3 săptămâni;
- tuse subacută – între 3 și 8 săptămâni;
- tuse cronică – peste 8 săptămâni.
Tusea persistentă merită investigată, mai ales dacă apare zilnic sau se accentuează.
„Tusea poate apărea şi la persoanele sănătoase, fiind un mecanism reflex de apărare. În bolile pulmonare, tusea persistentă este un semnal de alarmă. Iar în infecţiile precum gripa sau tuberculoza pulmonară, tusea reprezintă calea de răspândire a infecţiei, prin picăturile mici infectante – droplets, transmise prin aer”, precizează dr. Daniela Chiriţă, medic primar pneumologie, Clinica de Diagnostic GRAL Medical, Bucureşti.
Ce este tusea
„Tusea este un mecanism de apărare a căilor aeriene de orice ar putea fi inhalat sau aspirat și are rolul de a îndepărta mucusul, substanțele toxice și microorganismele infecțioase din laringe, trahee și bronhiile mari. Tusea implică un arc reflex care se activează atunci când sunt iritați anumiți receptori situați în diverse zone ale capului și gâtului. Diferite particule inhalate – vapori, gaze, fum, praf sau aer rece – pot irita acești receptori și pot provoca tusea”, explică medicul.
De asemenea, ține să precizeze: „tusea nu este o boală în sine, ci un simptom frecvent, întâlnit în numeroase afecțiuni pulmonare și extrapulmonare. De altfel, este unul dintre cele mai comune motive de prezentare la medic: aproximativ 1 din 4 consultații la medicul de familie, mai ales în cazul copiilor, are ca motiv principal tusea”.
Tipuri de tuse persistentă, în funcție de durată
În funcţie de durată, putem caracteriza tusea persistentă ca fiind acută sau subacută.
Tusea acută este în majoritatea cazurilor produsă de răceală sau gripă. Potrivit dr. Daniela Chiriţă, ea începe lent şi tinde să se amelioreze între a treia şi a cincea zi. Tusea din „răceli comune”, de sezon, nu este o problemă serioasă de sănătate decât dacă durează mai mult de 14 zile.
Tusea subacută apare de regulă după o infecţie respiratorie, de obicei virală. Ea poate dura până la 3-8 săptămâni. Dacă persistă mai mult de câteva zile sau se accentuează, este indicată vizita la medic.
„Tusea subacută poate apărea şi din alte cauze, cum este cea produsă de bacteria Bordetella Pertussis, care este foarte contagioasă şi pe care o numim tuse convulsivă. Tusea din astm, bronşita cronică, sinuzita sau bronşiectazia este tot tuse subacută. Dacă persistă peste opt săptămâni, este o tuse cronică. Indiferent de natura ei, tusea persistentă alterează calitatea vieţii pacientului şi a anturajului său”, atenționează dr. Daniela Chiriţă.
Tuse persistentă – cele mai frecvente cauze
Din perspectivă medicală, tusea persistentă are câteva cauze principale bine definite, mai ales atunci când vorbim despre un nefumător, cu radiografie pulmonară normală. „Cele mai frecvente patru cauze de tuse cronică în aceste situații sunt: sindromul postnazal drip – rinoreea cronică cu scurgere nazală posterioară, refluxul gastroesofagian, astmul, în special forma cunoscută ca astm tusiv, anumite medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale, în special inhibitorii enzimei de conversie”, subliniază dr. Daniela Chiriţă.
Pe înțelesul tuturor, explică ea, asta înseamnă că tusea persistentă nu pornește întotdeauna din plămâni, ci poate avea origine: la nivelul nasului și sinusurilor, în zona digestivă, în mecanismele de hiperreactivitate bronșică sau ca reacție adversă la anumite tratamente.
Pe lângă situațiile frecvente, ține să precizeze medicul, există și cauze mai serioase care trebuie luate în calcul, mai ales atunci când tusea se agravează sau se asociază cu alte simptome:
- boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
- bronșiectaziile;
- cancerul pulmonar.
„Tusea cronică poate fi atât un mecanism de apărare – un răspuns la o agresiune fizică, menit să elibereze bronhiile, traheea sau laringele de mucozități – cât și un răspuns reflex la iritarea mucoasei căilor aeriene, cauzată de inflamație sau de prezența unui corp străin, cum este refluxul gastroesofagian”, adaugă ea.
Tuse persistentă – cum se manifestă cele mai frecvente cauze
Dincolo de clasificarea medicală, tusea persistentă se poate manifesta diferit, în funcție de cauza care o determină. În practică, există câteva situații frecvente în care aceasta apare și se menține săptămâni la rând.
Acestea sunt:
1. Infecții respiratorii care nu s-au vindecat complet
După o răceală, gripă sau infecție respiratorie, mucoasa căilor aeriene poate rămâne iritată mult timp. În acest caz, tusea persistentă este, de obicei, seacă, iritantă, mai ales dimineața sau noaptea.
2. Astmul bronșic
Astmul nu se manifestă întotdeauna prin crize spectaculoase. Uneori, singurul simptom este o tuse persistentă care apare frecvent: noaptea, la efort ori la contactul cu aer rece, praf sau alergeni.
3. Refluxul gastro-esofagian
Acidul gastric poate irita gâtul și căile respiratorii. O tuse persistentă, seacă, mai ales după masă sau culcat, senzație de arsură în piept și voce răgușită dimineața sunt cele mai sugestive semne.
4. Alergii respiratorii
Rinita alergică sau sinuzita pot duce la scurgerea secrețiilor pe peretele posterior al gâtului. Rezultatul: tuse persistentă, senzație de „nod în gât”, nevoia de a-ți drege vocea.
5. Fumatul (activ sau pasiv)
Tusea fumătorului nu este „normală”, chiar dacă e frecventă. Este un semn de iritație cronică și inflamație a căilor respiratorii.
6. Efecte adverse ale unor tratamente
Anumite medicamente pot declanșa o tuse persistentă, seacă, fără alte simptome respiratorii, ca reacție adversă.
Tuse persistentă – metode de diagnostic
Diagnosticul de tuse persistentă (cronică) este stabilit de medicul specialist pneumolog, în urma evaluării clinice și a investigațiilor necesare.
„Dacă tusea persistentă este însoţită de bronhoree purulentă, ea poate evoca bronşiectazii care se diagnostichează prin examen CT torace nativ. În prezent, imagistica toracică se referă la examenul CT toracic şi nu se mai limitează la radiografia toracică. Singura excepţie fiind diagnosticul de astm”, explică dr. Daniela Chiriţă.
Indiferent de tipul tusei însă, consultația la medicul specialist este obligatorie, insistă ea: „Medicul este cel în măsură să stabilească gravitatea şi tipul tusei şi să prescrie tratamentul personalizat pacientului”.
Tuse persistentă – semne care ne trimit urgent la medic
Atunci când tusea persistă sau se modifică, anumite simptome asociate pot semnala afecțiuni care necesită evaluare medicală rapidă. Semnele de alarmă de mai jos sunt enumerate de medicul pneumolog și trebuie privite cu maximă atenție.
Semnele de alarmă pentru tuse persistentă sunt:
- hemoptizia – tusea cu sânge;
- apariţia unei scăderi ponderale inexplicabile;
- tusea care persistă peste 3 săptămâni;
- apariţia sau modificarea tusei la un fumător, situaţie care poate evoca un cancer bronşic;
- tuse însoţită de disfonie (răguşeală), disfagie (senzaţie de dificultate la înghiţit);
- apariţia durerii toracice sau a dispneei (dificultăţi de respiraţie).
Tusea persistentă nu este o boală, ci un semnal. Iar unele semnale nu trebuie ignorate.
Tuse persistentă – tratament
Tratamentul tusei persistente diferă de la caz la caz și depinde în mod direct de cauza care o determină. De aceea, stabilirea unui diagnostic corect este necesară înainte de inițierea oricărui tratament.
„Tratamentul tusei este etiologic, în funcţie de cauză şi simptomatic. Acesta este prescris de medicul specialist pneumolog. Tusea acută cauzată de răceală poate fi tratată cu medicaţie simptomatică, dar tusea cauzată de diverse afecţiuni mai severe trebuie tratată conform indicaţiilor medicului”, a încheiat dr. Daniela Chiriţă.
Foto: shutterstock.com
