Revista care te menține sănătos

Coronavirus

SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19 ne face mai sociabili, pentru o mai bună răspândire

Elena Coroianu; sursa: mailOnline.com
25 noiembrie 2020
Share
Exclusiv online
virus, SARS-CoV-2, COVID-19, virusul rabic, Toxoplasma gondii, virusul gripal,

Virusurile precum SARS-CoV-2, cel care cauzează COVID-19, pot să ne atace creierul și să ne schimbe comportamentul – prelungind astfel un focar. Aceasta este sugestia cercetătorilor americani, care afirmă că SARS-CoV-2 poate manipula comportamentul persoanelor infectate, uneori chiar înainte de a prezenta simptome, astfel încât să devină mai sociabili.

Astfel de efecte de schimbare a comportamentului produse de virusuri – așa-numita manipulare comportamentală a gazdei – nu sunt noi și au fost raportate anterior, printre altele, pentru virusurile gripale și cel rabic. Agenții patogeni fac acest lucru pentru a maximiza rata de reproducere, răspândirea și supraviețuirea lor.

SARS-CoV-2 ne modifică comportamentul

Cercetătorii americani au explicat cum virusul SARS-CoV-2, care produce COVID-9, ar putea schimba comportamentul celor pe care îi infectează pentru a-i face mai susceptibili să îl transmită altora. O variantă ar fi că poate face acest lucru în perioada de incubație. Când oamenii sunt infectați, dar nu prezintă simptome, astfel încât sunt mai predispuși să socializeze.

Cercetătorii sugerează că virusul poate acționa pe o zonă a creierului numită cortex cingulat anterior (ACC), care este implicată în comportamentul social și reglarea emoțională. Prin manipularea ACC, în loc să respecte regulile de distanțare, oamenii ar fi atrași să „se adune social”, potrivit lucrării publicate în revista Medical Hypotheses.

Cercetătorii subliniază că teoriile lor se bazează pe efectele altor infecții în schimbarea comportamentului și nu există manipulări cunoscute asociate cu COVID-19. “Doar timpul va spune cum își manipulează gazda pentru propria supraviețuire și replicare.”

SARS-CoV-2 poate interfera și cu nivelurile hormonilor

Dr. Frank Ryan, cunoscut virusolog evoluționist, spune că virusul SARS-CoV-2 poate interfera și cu nivelurile hormonilor pentru a ne schimba comportamentul. „Deși există efecte asupra comportamentului prin modificări ale sistemului nervos induse de virus, COVID-19 are și potențialul de a schimba sistemul endocrin, care produce hormoni ce reglează multe funcții, de la somn la reproducere și comportament social”, spune el.

Efectele comportamentale sunt speculative, deoarece s-a pus foarte puțin accentul pe impactul COVID-19 asupra sistemului endocrin. Medicii care tratează pacienții cu COVID-19 se concentrează asupra aspectelor fizice ale infecției. Dar un studiu publicat în Journal of Endocrinological Investigation afirmă că efectul virusului asupra sistemului endocrin este „o reală complicație”.

Şi virusul gripal modifică comportamentul

Argumentele care vin în sprijinul ideii că SARS-CoV-2, respectiv COVID-19, afectează comportamentul social provin din studiile şi „interacţiunea” cu alte virusuri similare.

Un astfel de studiu a fost realizat în 2010. În cadrul său s-a utilizat vaccinul antigripal (ca substitut pentru infecție din cauza problemelor etice la infectarea deliberată a persoanelor), care conține o formă modificată a virusului. Cercetătorii americani au descoperit că, în cele două zile după expunere, numărul de pacienți s-au dublat, de la o medie de 54 la 101, comparativ cu cele două zile înainte de imunizare.

Cele două zile imediat după expunerea la gripă sunt importante, deoarece acesta este momentul în care oamenii sunt cei mai infecțioși, dar nu prezintă simptome. Deci este mai probabil să răspândească boala.

Cercetătorii au exclus așa-numitul efect al cunoașterii – faptul că oamenii s-au simțit mai în siguranță după vaccin și, prin urmare, au fost mai sociabili – deoarece la patru săptămâni după injecţie, ratele de socializare au scăzut la nivelurile pre-vaccinare. Ceea ce sugerează că cele două zile imediate sunt importante. Potrivit cercetătorilor, „comportamentul social uman s-a schimbat la introducerea virusului. Iar acesta este cel mai puternic indicator, descoperit de până acum, al modificărilor comportamentale legate de agenții patogeni la oameni”.

Virusul rabic (al turbării) schimbă comportamentul oamenilor

Cel mai cercetat virus, în privinţa efectelor comportamentale este cel rabic. Acesta provoacă rabia sau turbarea, o boală care afectează creierul şi măduva spinării, atât la animale, cât şi la oameni. Virusul rabic se găseşte în saliva sau ţesutul cerebral al animalelor infectate.

S-a constatat că virusul rabic poate manipula sistemul nervos și poate face animalele mai agresive și mai predispuse să muște, zgârie și scuipe, crescând răspândirea virusului. Se consider că virusul rabic ucide 59.000 de oameni pe an în întreaga lume.

Un studiu din 2017, publicat în Scientific Reports, a constatat că virusul blochează substanțele chimice din creierul uman, care joacă un rol crucial în reglarea comportamentului.

Toxoplasma gondii ne face nesăbuiţi şi predispuşi accidentelor auto

Nu doar virusurile ne pot manipula. De exemplu, Toxoplasma gondii, un parazit unicelular, a cărui gazdă naturală este pisica şi căreia nu-i provoacă probleme majore. Dar șoarecii și șobolanii infectați cu acesta devin mai puțin temători de pisici și, prin urmare, sunt mai uşor de vânat. Motivul, dacă şoarecele este mâncat de pisică, parazitul ajunge la gazda sa ideală. Pisica este singura gazdă în care Toxoplasma gondii se poate reproduce și de la care trece apoi la alte specii.

Se crede că Toxoplasma gondii infectează unul din trei oameni din întreaga lume. Cercetătorii au descoperit că îi poate face mai puțin temători, nesăbuiți și îi poate transforma în șoferi răi. Potrivit unei analize efectuate în 2007, persoanele infectate sunt de 2,65 ori mai susceptibile de a fi implicate în accidente de circulație. O explicaţie ar fi faptul că detemină creşterea testosteronul, ceea ce poate crește asumarea riscurilor.

De ce e aşa important să ne spălăm pe mâini?

Tusea şi strănutul, posibile semne ale manipulării comportamentului

Studiile demonstrează că există şi alte virusuri care ne pot modifica comportamentul, nu doar cele amintite. Mai mult, unii experți cred că simptome precum tuse și strănut pe care le dezvoltăm din cauza unei infecții virale pot fi un alt mod prin care virusurile manipulează comportamentul pentru a maximiza răspândirea lor. Opinia comună este că tușim, strănutăm sau vomăm (în cazul norovirusului), deoarece aceste acţiuni ajută să scăpăm de celulele dăunătoare din corpul nostru. Însă unii virusologi spun că este mai probabil ca virusurile respiratorii să fi evoluat pentru a ne face să tuşim și să strănutăm pentru a transmite virusul într-un mod eficient. Niciun studiu nu demonstrează că strănuți pentru a scăpa de virusuri. Având în vedere că virusul se află în interiorul celulelor proprii, teoria transmiterii este mai probabilă.

Nota pentru articolul «SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19 ne face mai sociabili, pentru o mai bună răspândire»:5.00/ 5 (1 vot)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.

Sunt de acord cu politica de confidențialitate