Indigestia poate apărea pe neașteptate, vă strică planurile și creează un disconfort greu de ignorat. De la mese copioase până la combinații alimentare neinspirate sau stresul cotidian, cauzele sunt variate, iar simptomele pot deveni supărătoare în doar câteva minute. Iată ce presupune primul ajutor în caz de indigestie.
Chiar dacă nu este, de regulă, o urgență medicală, indigestia necesită o intervenție promptă pentru a evita agravarea. Din fericire, există metode simple, eficiente și ușor de aplicat acasă care pot oferi o ameliorare rapidă. Primul ajutor în caz de indigestie îl puteți pune în aplicare atât pentru dumneavoastră, cât și pentru cei dragi.
Ce este indigestia
Indigestia, cunoscută și sub termenul medical de dispepsie, este una dintre cele mai frecvente tulburări digestive întâlnite atât la adulți, cât și la copii. Poate apărea ocazional, după o masă copioasă, sau poate semnala dezechilibre digestive mai complexe. În ciuda aparentei sale simplități, disconfortul digestiv nu trebuie neglijat.
„Sub denumirea generoasă de indigestie se ascunde o suită de afecțiuni polimorfe, ce au cauze variate, manifestări diverse, evoluție și grad de gravitate diferite, dar și o largă paletă de remedii terapeutice. Toate aceste afecțiuni au în comun degradarea actului fiziologic complex reprezentat de digestie și suferința efectorului (aparatul digestiv)”, spune Dr. Marian Zota, medic specialist gastroenterologie.
Cu alte cuvinte, indigestia nu este o afecțiune în sine, ci un termen umbrelă care reunește mai multe dezechilibre ale funcției digestive. Iar pentru a oferi primul ajutor în caz de indigestie, este esențial să recunoașteți corect simptomele și să înțelegeți mecanismele care stau la baza lor.
Ce simptome are indigestia
Simptomele variază de la o persoană la alta, în funcție de tipul de indigestie și de sensibilitatea individuală. Cele mai frecvente manifestări includ:
- senzația de prea plin după mese mici;
- balonare accentuată;
- durere sau disconfort în capul pieptului;
- greață ușoară sau chiar vărsături;
- eructații frecvente sau gust amar în gură;
- senzație de arsură gastrică;
- cefalee;
- tulburări de echilibru și vedere;
- transpirații;
- diaree;
- flatulență și borborisme.
„Acestea sunt cel mai frecvent pasagere, țin ore, maximum zile, mai puțin în situațiile speciale”, spune medicul gastroenterolog.
Ce cauze duc la indigestie
Printre cauzele cele mai comune se numără:
- mesele bogate în grăsimi sau consumate rapid;
- combinațiile alimentare nepotrivite;
- consumul de alcool, cafea sau băuturi carbogazoase;
- stresul psihic sau emoțional;
- fumatul;
- administrarea unor medicamente iritante pentru stomac;
- laptele dulce;
- alimente alergenice și fructe cu semințe sau perișori (măceșe, piersici, fragi, zmeură, smochine).
În unele cazuri, indigestia poate ascunde afecțiuni mai serioase, cum ar fi gastrita, ulcerul sau refluxul gastroesofagian. Tocmai de aceea, primul ajutor în caz de indigestie trebuie aplicat cu discernământ, iar simptomele persistente nu trebuie ignorate.
Primul ajutor în caz de indigestie. Ce să faceți pentru o ameliorare rapidă
Atunci când disconfortul digestiv apare brusc, este important să acționați cât mai repede pentru a evita agravarea simptomelor. Primul ajutor în caz de indigestie nu presupune soluții complicate, ci măsuri simple, la îndemână, care pot susține organismul în procesul de calmare a sistemului digestiv.
În primul rând, opriți orice alt consum alimentar. Chiar dacă tentația de a consuma un „digestiv” sau de a ronțăi ceva pare o soluție, stomacul are nevoie de pauză pentru a-și reveni. Evitați inclusiv băuturile acidulate sau îndulcite.
Apoi, acordați-vă un moment de repaus într-o poziție confortabilă, dar evitați să vă întindeți imediat după masă. Statul întins poate accentua refluxul sau balonarea. În schimb, stați cu spatele drept, eventual într-un fotoliu, și respirați lent, conștient, pentru a reduce tensiunea abdominală și stresul care pot agrava simptomele.
O compresă caldă aplicată pe abdomenul superior (zona stomacului) poate fi de mare ajutor. Căldura locală relaxează musculatura și stimulează digestia, calmând senzația de greutate sau disconfort.
Un alt gest simplu, dar eficient, este consumul lent al unei cantități mici de ceai cald de sunătoare, pelin, gălbenele sau anghinare (nu fierbinte). Acestea poate ajuta la diluarea conținutului gastric și la reducerea presiunii din stomac. Evitați însă consumul excesiv de lichide, care poate înrăutăți balonarea.
Mișcarea ușoară, cum ar fi o plimbare scurtă în ritm lent, poate stimula tranzitul intestinal și reduce balonarea. Nu este recomandat efortul fizic intens imediat după masă, dar câțiva pași făcuți într-un ritm relaxat pot face diferența.
Nu în ultimul rând, luați în considerare factorul emoțional. Stresul, anxietatea sau mâncatul pe fond nervos pot favoriza apariția indigestiei. O pauză de relaxare, câteva exerciții de respirație profundă pot contribui la ameliorare.
Primul ajutor în caz de indigestie înseamnă, așadar, ascultarea corpului, respectarea ritmului său și adoptarea unor măsuri blânde care să favorizeze o revenire cât mai rapidă la starea de bine.
Ce cuprinde tratamentul medicamentos pentru indigestie
În ceea ce privește tratamentul medicamentos pentru indigestie, Dr. Marian Zota oferă următoarele opțiuni. Acestea medicamente trebuie prescrise de un medic sau farmacist.
- antiacide și antisecretorii, ce scad aciditatea gastrică; enzime digestive în combinații diverse;
- medicamente prokinetice ce restabilesc mișcările normale ale tubului digestiv;
- antivomitive;
- antidiareice, uneori antibiotice;
- chiar anxiolitice sau vagolitice, precum extractul de valeriana;
- antispastice;
- antialgice;
- agenți tensioactivi;
- probiotice (preparate de bacterii comensale, cu efect pozitiv asupra tubului digestiv).
Primul ajutor în caz de indigestie. Sfaturi pentru prevenție
Indigestia poate fi prevenită prin câteva obiceiuri simple, dar eficiente, adoptate în rutina zilnică.
- Mâncați încet și mestecați bine alimentele. Digestia începe în cavitatea bucală, iar mestecatul corect reduce presiunea asupra stomacului.
- Evitați mesele copioase sau grăbite. Împărțiți aportul alimentar în porții mai mici, consumate regulat, fără grabă.
- Reduceți consumul de grăsimi, prăjeli și alimente greu digerabile. Acestea pot încetini digestia și favoriza balonarea.
- Limitați băuturile carbogazoase, alcoolul și cafeaua în exces. Toate pot irita mucoasa gastrică și favoriza refluxul.
- Evitați să mâncați târziu seara. Lăsați un interval de cel puțin două ore între cină și culcare.
- Gestionați stresul. Mesele însoțite de tensiune emoțională pot afecta negativ procesul digestiv.
- Fiți activi fizic. O plimbare ușoară după masă sprijină digestia naturală.
- Identificați alimentele care vă deranjează. Țineți un jurnal alimentar pentru a observa ce anume declanșează disconfortul.
Alte sfaturi pentru prevenție
„Prevenirea se referă la evitarea circumstanțelor alimentare de mai sus. Atenție, căci obiceiurile sociale ale regiunii noastre nu sunt întotdeauna și cele mai sănătoase, de exemplu ospețele de după posturi sau de la nunți și botezuri, unde masa constituie un element central”, spune medicul gastroenterolog.
De asemenea, acesta recomandă să vă evaluați riscurile în funcție de antecedentele personale și cele familiale. De exemplu:
- evitarea anticoncepționalelor la femeile cu noroi biliar;
- hipercolesterolemie sau cu antecedente familiale de litiază biliară;
- regimul hipoglucidic la cei cu antecedente familiale de diabet;
- regimul hipocaloric la obezi;
- efectuarea controalelor endoscopice de screening la pacienții cu antecedente familiale de boală canceroasă.
„Prevenție poate fi considerată și administrarea în avans a unor medicamente simptomatice la cei cu antecedente de indigestie în preajma unor situații propice (înaintea unui examen, ospăț, cure de slăbire, efort fizic susținut). În categoria prevenție intră și controalele regulate la medic. În acest sens recomand cel puțin anual o ecografie abdomino-pelvină și analize de sânge (stabilite de medic).”, sfătuiește Dr. Zota.
În prezența unor semne de gravitate se recomandă apelarea la un serviciu medical de urgență. Dacă prezentați febră, frison, erupții cutanate, icter, crampe abdominale puternice, vărsătură incoercibilă, diaree apoasă, mucoasă cu sânge și/sau puroi, tenesm (contractură musculaturii ano-rectale spasmodică și repetată) sau dacă cei din jur prezintă simptome similare, adresați-vă celui mai apropiat serviciu de urgență sau, după caz, unor unități de boli infecțioase.
Foto: shutterstock.com
