Termenul de „indigestie” este folosit în mod obișnuit de către pacienți și medici pentru a indica un tablou simptomatologic relativ extins, cantonat la nivelul tractului gastrointestinal. În multe cazuri, indigestia este secundară unei patologii gastrointestinale subiacente, însă are potențialul de a apărea și ca urmare a anumitor situații circumstanțiale, cum ar fi supraalimentarea, stresul cronic, consumul de alimente alterate. Cu toate acestea, fenomenul de indigestie, deseori, pare să reflecte o disfuncție gastroduodenală, cu instalarea simptomelor la scurt timp după masă. În practica clinică, termenii de „indigestie” și „dispepsie” indică același tablou simptomatologic.
Ocazional, pacientul poate folosi termenul de „arsuri la stomac” în descrierea simptomelor de indigestie. Cu toate acestea, arsurile la stomac sunt definite mai precis de senzația acută a unei arsuri localizate substernal de intensitate variabilă, care se extinde spre baza gâtului. Indigestia, pe de altă parte, descrie cel puțin un simptom gastrointestinal postprandial, și implică un anumit tip de tulburare a proceselor digestive. Simptomele comune de indigestie sunt balonarea, greața postprandială (însoțită de vomismente, în unele situații), senzația de plenitudine gastrică, chiar și la ingerarea unei cantități reduse de alimente, eructațiile, flatulența și senzația de arsură.
Indigestie – cauze și factori de risc
Deoarece fenomenul de indigestie descrie un tablou simptomatologic complex, cauzele pot fi individualizate în funcție de simptome, după cum urmează:
- senzația de plenitudine abdominală: secundară consumului de alimente, băuturi (în special cele carbogazoase), aerofagiei cu distensie gastrică (mâncatul prea rapid duce și la înghițire concomitentă de aer), golirea gastrică întârziată (tulburări mecanice sau motorii), consumul de alimente bogate în grăsimi (duc la creșterea presiunii osmotice și la reducerea vitezei de golire gastrică). Afecțiunile medicale asociate cu acest fenomen implică obstrucția fizică și mecanică a orificiului pilor (tumori, ulcer peptic, stenoză pilorică hipertrofică idiopatică și gastrita atrofică);
- balonarea: acumulare de gaze la nivel gastrointestinal, ca urmare a aerofagiei și proceselor metabolice de la nivelul microflorei intestinale. La persoanele cu sindrom de colon iritabil, balonarea din indigestie apare ca urmare a unei tulburări de motilitate și inflamației cronice;
- arsurile la stomac: simptom frecvent al refluxului gastroesofagian, adesea resimțit în cazuri de indigestie, drept răspuns la consumul de alimente picante, bogate în grăsimi, acide, după consumul de cafea, alcool, sucuri carbogazoase. Un astfel de reflux se consideră a se datora sfincterului esofagian interior incompetent, la nivelul căruia se menține o presiune ridicată, ceea ce duce la refluxul conținutului stomac spre esofag, mai ales la nivelul joncțiunii dintre cele două organe.
Deși mecanismul care stă la baza fenomenului de indigestie nu este complet cunoscut, există o serie de factori de risc care pot predispune o persoană la o astfel de patologie. Aceștia includ:
- diagnosticul subiacent de reflux gastroesofagian;
- inflamația gastroduodenală;
- alterări la nivelul microbiomului intestinal și infecția cu Helicobacter pylori;
- factori psihologici: anxietatea, depresia, stresul, trauma;
- administrarea de medicamente: acid acetilsalicilic, antiinflamatoare nesteroidiene, morfină și atropină, antispastice și fenotiazine.
Este important de reținut că în cazul în care simptomele de indigestie sunt ameliorate prin flatus (eliminarea sub presiune de gaze prin anus), defecație sau eructație, acestea nu indică patologia de dispepsie. Pentru a se ridica suspiciunea de indigestie, este necesar ca simptomele să apară, în mod obișnuit, aproximativ la fiecare masă, exacerbându-se atât în cazul supraalimentării, cât și ca urmare a consumului de alimente nepotrivite (acide, picante, bogate în grăsimi). Mai mult decât atât durerea epigastrică poate apărea chiar și în perioadele de repaus alimentar, deci fără prezența de conținut gastric. Pe baza manifestărilor, există mai multe tipuri clinice de dispepsie.
Sfaturi de prevenție și remedii naturale pentru indigestie
Pentru a trata simptomele de indigestie, în primul rând trebuie tratată cauza de bază. Așadar, se ridică necesitatea consultului de specialitate și diagnosticarea eventualei patologii care, printre altele, ar putea duce și la indigestie. În cazul în care patologia nu există, fenomenul de indigestie este pus pe seama unei reacții la diferiți factori de risc, cum ar fi consumul de alimente bogate în grăsimi, supraalimentarea, consumul de băuturi carbogazoase, fumatul, anxietatea și stresul cronic, pe lângă altele. În cele ce urmează, vă vom prezenta o serie de remedii naturale eficiente pentru a ameliora, combate și preveni simptomele de indigestie.
- ceaiurile din plante: ceaiul de mușețel, ghimbir, mentă, fenicul și busuioc sunt deosebit de eficiente pentru ameliorarea disconfortului gastric și balonării;
- uleiul de mentă: adăugat într-un pahar cu apă, este eficient pentru ameliorarea balonării, în primul rând prin efectul antispastic pe care îl exercită asupra mușchilor netezi de la nivelul tractului gastrointestinal;
- bicarbonatul de sodiu: bicarbonatul de sodiu are potențialul de a alcaliniza mediul acid din stomac, echilibrând pH-ul acestuia. Adăugați o lingură de bicarbonat de sodiu într-un pahar de apă și consumați-l după masă. Astfel, veți ameliora simptomele de arsuri gastrice;
- consumați mai multe alimente prebiotice: metabolismul microflorei intestinale este foarte activ în timpul digestiei, motiv pentru care, ca urmare a alterării acestuia, pot apărea multe simptome de indigestie, în special acumularea excesivă de gaze. Legumele verzi, cerealele integrale și fructele sunt surse naturale de prebiotice, care susțin integritatea microflorei;
- după masă, obișnuiți-vă să consumați câteva felii de ananas: datorită conținutului bogat în bromelină, ananasul poate ameliora simptomele postprandiale de indigestie;
- gelul și sucul de aloe vera, fără coloranți, conservanți și alți compuși adăugați, pot ameliora simptomele de indigestie, recomandându-se a se consuma după masă;
- obișnuiți-vă să mâncați încet, mestecând corect alimentele, să vă porționați optim farfuriile și să evitați să stați în picioare atunci când luați masa. În mod ideal, farfuria ar trebui să fie împărțită în trei cadrane: jumătate de farfurie reprezentată de surse de fibre (legume verzi), un sfert ar trebui să fie ocupată de sursa de carbohidrați, iar celălalt sfert de sursa proteică;
- evitați alimentele picante și acre, precum și prăjelile, grăsimile saturate și zahărul în exces, deoarece pot duce la exacerbarea simptomelor de indigestie;
- se recomandă ca hidratarea să aibă loc după masă, nu în timpul acesteia;
- evitați să vă poziționați în poziție de decubit imediată după masă, dar și alimentarea cu cel puțin trei ore înainte de ora de somn.
Foto: Shutterstock
