Indigestie: cauze, remedii, sfaturi rapide pentru ameliorarea simptomatologiei

Indigestia, cunoscută și sub denumirea de dispepsie, este un termen utilizat în practica medicală pentru a descrie un complex de simptome gastrointestinale superioare, care includ balonarea și meteorismul abdominal, durerea sau disconfortul epigastric, senzația de plenitudine precoce și, în unele cazuri, eructațiile și greața. Deși deseori indigestia este considerată un simptom, și nu o afecțiune în sine, există situații în care nu poate fi identificată nicio cauză de bază, de natură funcțională sau structurală. Peste 30% din populația globală adultă se confruntă cu episoade de indigestie – iar cauzele sunt extrem de variate și, de cele mai multe ori, interconectate.

Ce este indigestia și cum apare?

Prin indigestie (în special cea funcțională, fără cauze organice subiacente) se înțelege, de fapt, un sindrom clinic caracterizat de o serie de simptome percepute în regiunea epigastrică, și mai ales în contextul digestiei alimentelor (postprandial). Din punct de vedere fiziopatologic, poate să apară din cauza unor tulburări ale motilității gastrice, din cauza hipersensibilității viscerale, hipersecreției acide, distensiei postprandiale sau interacțiunilor neuro-umorale anormale dintre intestin („creierul intestinal”) și sistemul nervos central. În contextul dispepsiei funcționale, de exemplu, ar putea fi vorba despre dereglări ale axei intestin-creier, cu implicații extinse.

Procesul digestiv normal implică o coordonare precisă între contracțiile musculaturii netede de la nivel gastrointestinal, secrețiile glandulare (enzime, acid clorhidric, mucus) și o fină reglare neuroendocrină. Orice dezechilibru în aceste mecanisme poate duce la apariția simptomelor de indigestie. La nivel gastric, golirea întârziată, distensia și percepția crescută a durerii tind să fie elemente-cheie în apariția simptomelor de indigestie și disconfort abdominal. Există și cazurile în care inflamația mucoasei gastrice sau duodenale, prezența unor leziuni ulceroase sau infecția cu Helicobacter pylori amplifică răspunsul inflamatori și duc la exacerbarea stării de indigestie.

Indigestie – cauze și factori de risc

Cauzele care duc la indigestie sunt vaste și pot fi împărțite în cauze organice și funcționale. În practica medicală, diferențierea acestora se face pe baza caracteristicelor simptomelor, precum și pe baza vârstei pacientului, prezenței semnelor de alarmă și a rezultatelor investigațiilor. Spre exemplu, principalele cauze organice care duc la indigestie sunt:

• boala ulcerului peptic (gastric sau duodenal), determinată de infecția cu Helicobacter pylori sau de administrarea prelungită de antiinflamatoare nesteroidiene;
• boala de reflux gastroesofagian, care poate mima sau suprapune simptomele de indigestie;
• gastrita acută sau cronică (inclusiv gastrita atrofică sau autoimună);
• tumorile gastrice sau duodenale (în special la pacienții cu vârsta de peste 50 de ani care au simptome de indigestie apărute recent);
• tulburările biliare (dischinezie biliară, colelitiază);
• pancreatitele și tulburările hepatice (steatoza hepatică, hepatitele virale sau toxice);
• tulburările metabolice (cetoacidoză diabetică, hipercalcemie, hipocalcemie, hipokaliemie, uremie);
• tulburări neurologice (neuropatie autonomă diabetică, vagotomie anterioară, în unele cazuri chiar și tumorile cerebrale pot avea implicații în apariția unor astfel de simptome).

Pe de altă parte, vorbim despre dispepsie (indigestie) funcțională frecventă la tineri, care nu se prezintă cu anomalii structurale sau funcționale evidente, dar la care astfel de simptome tind să fie relativ frecvente. Factorii de risc pentru indigestie includ:

• consumul excesiv de alimente grase, prăjite, condimentate;
• consumul excesiv de cafea, alcool, băuturi carbogazoase;
• fumatul;
• stresul;
• tulburările de somn (insomnia, hipersomnia);
• sedentarismul și lipsa activității fizice;
• obezitatea;
• mesele neregulate;
• utilizarea anumitor medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice, inhibitori de calciu, corticosteroizi;
• mâncatul excesiv și supraalimentarea.

De cele mai multe ori, persoanele se confruntă cu indigestie din cauza consumului în exces de alimente și băuturi (în special carbogazoase). De asemenea, o cauză frecventă se consideră a fi și aerofagia – înghițirea aerului în timpul alimentării, spre exemplu atunci când persoana tinde să mănânce foarte rapid. În esență, indigestia are la bază golirea gastrică întârziată care duce la stagnarea alimentelor la nivelul stomacului și la simptomele asociate de indigestie, mai ales la distensie abdominală, meteorism, eructații.

Indigestie – simptome și manifestări

Pacienții cu indigestie se confruntă cu simptome variabile, care pot să apară izolat, dar de cele mai multe ori apar în combinație cu alte simptome. De obicei, simptomele de indigestie tind să apară după masă – mai ales în dispepsia funcțională –, dar în contextul unei patologii organice, acestea pot să apară chiar și în perioade de repaus alimentar. Cele mai frecvente simptome sunt:

• disconfort sau durere epigastrică (adesea descrisă drept senzația de arsură, de presiune sau de apăsare);
• senzația de plenitudine postprandială precoce, chiar după ingestia unei cantități foarte mici de alimente;
• balonare, distensie abdominală, meteorism abdominal;
• greață, uneori însoțită de eructații și senzația de gust amar în gură;
• reflux gastroesofagian;
• lipsa poftei de mâncare.

În unele cazuri, persoanele se pot confrunta cu vărsături – un semn de alarmă care ar trebui să ridice necesitatea consultului unui gastroenterolog. Dacă indigestia persistă, este necesară mai ales excluderea patologiilor organice, deoarece ar putea fi vorba despre astfel de afecțiuni. Însă, dacă o persoană se confruntă episodic cu astfel de simptome, cel mai probabil este vorba despre dispepsia funcțională, care nu implică vreo cauză organică identificabilă.

Indigestie – remedii și sfaturi pentru ameliorarea rapidă a simptomelor

În caz de indigestie, tratamentul se adaptează în funcție de cauza identificată (dacă există), dar și de severitate. În cazurile acute sau ușoare, simptomele se pot ameliora prin modificări simple ale stilului de viață și prin utilizarea unor remedii naturiste sau medicamentoase care acționează relativ rapid. Modificările alimentare sunt foarte importante în controlul simptomelor. Din acest motiv, pacientului i se recomandă să țină un jurnal alimentar și să vadă care alimente, odată ce au fost consumate, au dus la apariția simptomelor de indigestie, iar ulterior să limiteze (uneori chiar să evite în totalitate) consumul acestora – acesta este un prim pas deosebit de important.

De asemenea, se recomandă evitarea meselor abundente și consumul porțiilor mici, repartizate pe parcursul zilei. Pacienții cu indigestie frecventă trebuie să evite alimentele prăjite, grase sau foarte condimentate (mai ales cele picante), băuturile acidulate, alcoolul și cafeaua. Mestecarea lentă a alimentelor previne înghițirea suplimentară de aer (aerofagia). Ultima masă a zilei este recomandat să fie luată cu cel puțin 2 ore înainte de culcare, pentru a reduce riscul de instalare a refluxului gastroesofagian și pentru a asigura un somn mai liniștit și odihnitor. Fiecare masă, de asemenea, ar trebui să conțină și o sursă adecvată de fibre vegetale, care susțin digestia.

Hidratarea corespunzătoare cu apă plată (în special) și ceaiuri ușoare (mentă, mușețel, ghimbir) poate calma mucoasa gastrică și ameliora simptomele de indigestie. Este recomandată evitarea băuturilor reci imediat după masă. În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta include următoarele:

• antiacide (cu hidroxid de aluminiu sau magneziu), cu efect rapid în neutralizarea acidității gastrice;
• inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, esomeprazol), în special în contextul existenței hipersecreției acide sau gastritei erozive;
• antagoniști H2 (ranitidină, famotidină, cu utilizare limitată datorită profilului de siguranță);
• prokinetice (în dispepsia asociată cu golirea gastrică întârziată);
• antibioterapie specifică în contextul infecției confirmate cu Helicobacter pylori).

În completarea alternativelor convenționale de tratament pentru indigestie, opțiunile de natură homeopată sunt foarte benefic (mai ales în caz de indigestie funcțională). Remedii precum Nux vomica, Lycopodium (pedicuța), Pulsatilla, Arsenicum, Ipeca, Colocynthis, Podophyllum, însă și Carbo vegetabilis (sub formă de cărbune) sunt utilizate pentru a ameliora simptome asociate de indigestie (disconfort abdominal, balonare, digestie lentă). Este foarte important, pe de altă parte, ca aceste terapii homeopate pentru indigestie să fie recomandate de medicii specialiști în homeopatie, într-un context integrativ.

De asemenea, fitoterapia și suplimentele digestive pot contribui la reducerea stării de indigestie și ameliorarea simptomelor. Extractul de anghinare, enzimele digestive naturale, uleiul esențial de mentă (pentru uz intern) și suplimentele cu ghimbir sunt frecvent folosite pentru a stimula secreția biliară și digestia proteinelor și lipidelor. Există și multe ceaiuri pentru indigestie care au efecte benefice – ceaiul de ghimbir, mușețel, mentă, busuioc, fenicul. Nu ar trebui sub nicio formă subestimată componenta psihosomatică a stărilor de indigestie, mai ales în cazul în care este vorba despre indigestie funcțională.

În acest sens, tehnicile de reducere a stresului – meditația, yoga, respirația controlată, exercițiul fizic atent dozat, chiar și psihoterapia cognitiv-comportamentală – pot avea efecte uimitoare în reducerea episoadelor de indigestie. Multe persoane susțin că băile călduțe le ajută foarte mult la ameliorarea simptomelor, precum și mișcarea, însă nu excesivă, după masă. Altă opțiune cu eficiență dovedită este cărbunele medicinal, care ajută la ameliorarea simptomelor asociate.

Foto: shutterstock.com