Infecțiile genitale la femei. Tipuri, simptome, tratament

Infecțiile genitale reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate cu care se confruntă femeile la nivel global, afectând milioane de femei anual și având un impact semnificativ asupra calității vieții, sănătății reproductive și bunăstării generale. Aceste infecții genitale pot varia de la forme ușoare, autolimitante, până la condiții severe care necesită intervenție medicală urgentă și pot avea consecințe pe termen lung asupra fertilității și sănătății generale.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena produsele Genera pentru igiena intimă, formulate cu extracte naturale care au efect antibacterian, antifungic şi antiinflamator.

Tipuri de infecţii genitale la femei

1. Infecții bacteriene

Vaginoza bacteriană

Vaginoza bacteriană reprezintă cea mai frecventă cauză de infecții genitale la femei de vârstă reproductivă, afectând aproximativ 30% dintre femei la un moment dat. Această condiție rezultă din dezechilibrul florei vaginale normale, cu scăderea lactobacililor și proliferarea bacteriilor anaerobe precum Gardnerella vaginalis, Mycoplasma hominis, Prevotella spp., și Mobiluncus spp.

Tablou clinic

Femeile afectate prezintă secreție vaginală abundentă, de culoare cenușie, albicioasă, cu miros caracteristic de pește, accentuat după contact sexual sau menstruație. Aproximativ 50% dintre femei pot fi asimptomatice.

Diagnostic

Se bazează pe criteriile Amsel (prezența a 3 din 4 criterii: secreție vaginală omogenă, fluidă, cenușie, pH vaginal >4.5, test pozitiv cu KOH 10%, prezența „clue cells“ la examenul microscopic) sau scorul Nugent (examinarea microscopică a secreției vaginale în colorația Gram).

Această abordare (de diagnosticare) oferă o sensibilitate de aproximativ 90% și o specificitate de 77% pentru identificarea vaginozei bacteriene, permițând astfel un diagnostic rapid și fiabil în condiții clinice standard, fără necesitatea unor investigații de laborator complexe sau costisitoare.

Tratament

Tratamentul se face cu metronidazol sistemic sau local; alternativ se poate opta pentru clindamicină topic. Rata de recidivă este de aproximativ 30% la 3 luni.

Infecția cu Chlamydia trachomatis

Această infecție reprezintă cea mai frecventă infecție genitală cu transmitere sexuală la femei tinere, cu prevalență maximă între 15-24 ani.

Tablou clinic

Majoritatea femeilor sunt asimptomatice. Dacă sunt prezente simptomele, acestea includ:

• secreție mucopurulentă cervicală,
• sângerare intermenstruală,
• disurie (usturime la urinare),
• durere pelvină.

Netratată, complicații sunt de cele mai multe ori grave, pe termen lung putând duce la boala inflamatorie pelvină, sarcină ectopică și infertilitate.

Tratament

Se tratează cu antibiotic. La 3 luni după tratament se retestează pacienta pentru a confirma eficacitatea tratamentului. De asemenea tratamentul partenerului este obligatoriu în infecția cu Chlamydia trachomatis. Abstinența sexuală este recomandată pentru ambii parteneri timp de 7 zile după prima doză de tratament pentru a permite eradicarea completă a infecției și pentru a preveni retransmiterea în perioada când tratamentul nu și-a atins încă eficacitatea maximă.

Infecția cu Neisseria gonorrhoeae

Aceasta reprezintă a doua cea mai frecventă infecție bacteriană cu transmitere sexuală. La femei, 50% din cazuri sunt asimptomatice, ceea ce facilitează transmiterea și dezvoltarea complicațiilor.

Tablou clinic

Simptome:

• secreție cervicală muco-purulentă,
• disurie (usturime la urinare),
• sângerare intermenstruală,
• durere abdominală joasă.

Poate cauza cervicită, uretrită, bartholinită, iar în cazuri severe, infecție diseminată cu artrită, tenosinovită și leziuni cutanate.

Tratament

Tratamentul este antibiotic, injectabil intramuscular sau cu administrare orală. Rezistența cresută la antibiotice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Tratamentului partenerului este obligatoriu. Abstinența sexuală este recomandată 7 zile după finalizarea tratamentului.

Infecția cu Treponema pallidum – Sifilisul

În ultimii ani sifilisul înregistrează o creștere alarmantă a incidenței, în special la femeile tinere.

Tabloul clinic

Tabloul clinic depinde de stadiul bolii, astfel:

• Sifilis primar: șancru dur, nedureros la locul inoculării (col uterin, vulvă);
• Sifilis secundar: erupție maculopapulară generalizată, condiloma lata, etc.;
• Sifilis terțiar: complicații cardiovasculare și neurologice.

Tratament

Tratamentul de elecţie se face cu Benzatinpenicilină G. În caz de alergie la peniciline se optează pentru doxiciclină, ceftriazonă, azitromicină sau tetraciclină.

2. Infecții fungice

Candidoza vulvovaginală

Infecțiile genitale fungice afectează 75% dintre femei cel puțin o dată în viață, iar aproximativ 50% dintre acestea pot suferi de infecții recurente. Candida albicans este responsabilă pentru 85-90% din cazuri, restul fiind cauzate de specii non-albicans.

Factori de risc

Diabetul zaharat, sarcina, anibioterapia sistemică, imunosupresia, contraceptivele orale cu doze mari de estrogen.

Tablou clinic

Manifestările cuprind:

• prurit vulvar intens,
• senzație de arsură (sau usturime),
• dispareunie,
• disurie (usturime la urinare),
• secreție vaginală albă, consistentă brânzoasă, inodoră.

Examenul obiectiv evidențiază eritem și edem vulvar, fisuri, secreție caracteristică.

Tratament

Tratamentul se face cu antifungice orale sau topice, în funcție de severitatea bolii.

3. Infecții Virale

Herpes Genital (HSV-1 și HSV-2)

Infecțiile genitale herpetice pot fi cauzate atât de HSV-2, cât și de HSV-1. Totuși HSV-2 rămâne cauza principală, iar HSV-1 devine din ce în ce mai frecvent, mai ales la femeile tinere.

Tablou clinic

Primoinfecția se manifestă cu:

• vezicule dureroase grupate pe fond eritematos, care ulcerează rapid,
• adenopatie inghinală dureroasă,
• simptome sistemice (febră, cefalee, mialgii).

Recurențele sunt mai puțin severe, precedate de prodrom (furnicături, arsură).

Tratament

Se bazează pe antivirale, cel mai frecvent aciclovir sau valaciclovir. Durata tratamentului depinde de tipul infecției, în primoinfecție este necesară o perioadă mai lungă de 7-10 zile, iar în cazul episoadelor recurente 3-5 zile. La persoanele cu peste 6 episoade pe an se poate lua în considerare terapia supresivă.

Infecția cu HPV (Human Papilloma Virus)

Infecțiile genitale cu HPV reprezintă cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală, afectând până la 80% dintre femeile active sexual la un moment dat în viață.

Tabloul clinic

Condiloame acuminate – tipurile 6 și 11 responsabile pentru 90% din cazuri. Tipurile oncogene (16, 18, 31, 33, 45) pot cauza neoplazii intraepiteliale cervicale și cancer de col uterin.

Tratamentul condiloamelor se poate face fie topic, fie procedural la medicul dermatolog. Prevenția infecție cu HPV se realizează prin vaccinarea anti-HPV.

4. Infecții Parazitare

Trichomoniaza

Infecție cauzată de Trichomonas vaginalis, un parazit flagelat ce colonizează tractul urogenital inferior.

Tablou clinic

Cuprinde:

• secreție vaginală abundentă, spumoasă, galben-verzuie, cu miros neplăcut,
• prurit vulvar,
• disurie (usturime la urinare),
• dispareunie.

Examenul clinic poate să evidențiază col uterin cu aspect de “căpșună”.

Tratament

Tratamentul se face cu metronidazol sau tinidazol sistemic. De asemenea, tratamentul partenerului este obligatoriu.

Infecții genitale la femei – Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv al infecțiilor genitale necesită o abordare sistematică:

1. Anamneză detaliată. Caracteristicile secreției, simptome asociate, istoric sexual, utilizare recentă a antibioticelor, tipul de metodă contraceptivă folosită
2. Examen clinic. Inspecție vulvară, examen cu valve sau speculum, pH vaginal, testul cu hidroxid de potasiu (KOH).
3. Investigații de laborator. Examen microscopic direct, culturi, teste moleculare (PCR), serologie.

Prevenția infecțiilor genitale la femei

Măsuri generale de prevenție

1. Educație sexuală – informarea femeilor despre riscurile infecțiilor genitale și metodele de contracepție și protecție;
2. Utilizarea prezervativului – reduce riscul majorității infecțiilor cu transmitere sexuală cu 80-95%;
3. Limitarea numărului de parteneri sexuali;
4. Screening regulat – testare anuală pentru Chlamydia trachomatis la femei sub 25 ani active sexual.

Măsuri specifice de prevenție

1. Igiena intimă adecvată:

• evitarea dușurilor vaginale care perturbă flora normală;
• utilizarea săpunurilor cu pH neutru;
• purtarea lenjeriei din bumbac;
• evitarea îmbrăcămintei strânse.

2. Vaccinarea anti-HPV

Vaccinurile disponibile oferă protecție împotriva tipurilor oncogene principale. Vaccinarea este recomandată la femei între 9-26 ani, ideal înainte de debutul vieții sexuale. Totuși acesta se poate efectua și în intervalul de vârstă 27-45 de ani după o discuție cu medicul ginecolog. În funcţie de vârsta persoanei care se vaccinează, vaccinul anti-hpv poate fi gratuit sau compensat 50%.

3. Managementul factorilor de risc:

• control glicemic optim la femeile diabetice;
• utilizarea responsabilă a antibioticelor.

Complicații date de infecțiile genitale netratate

Infecțiile genitale netratate la femei pot avea consecințe severe:

1. Boala inflamatorie pelvină (BIP) – complicație majoră a infecțiilor cu Chlamydia și gonoree, afectând 10-15% dintre femeile netratate;
2. Infertilitate – între 10-20% dintre femeile cu BIP pot dezvolta infertilitate tubară;
3. Sarcină ectopică -risc crescut după un episod de BIP;
4. Durere pelvină cronică – afectează aproximativ 20% dintre femeile cu istoric de BIP;
5. Complicații în sarcină – naștere prematură, ruptură prematură de membrane, infecții neonatale;
6. Risc crescut de transmitere HIV – infecțiile genitale cresc susceptibilitatea la infecția cu HIV.

Particularități ale infecțiilor genitale în sarcină

Infecțiile genitale în sarcină necesită atenție particulară:

• Screening universal: pentru Chlamydia, gonoree, sifilis, HIV, hepatită B;
• Tratament adaptat: evitarea medicamentelor teratogene;
• Monitorizare fetală: pentru prevenirea transmiterii verticale;
• Cezariană electivă.

Infecţiile genitale la femei. Concluzii

Infecțiile genitale la femei reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu impact semnificativ asupra calității vieții și sănătății reproductive.

Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat al infecțiilor genitale sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung. Abordarea modernă a infecțiilor genitale la femei necesită nu doar tratament curativ, ci și măsuri preventive, educație și screening regulat. Dezvoltarea rezistenței antimicrobiene și emergenței tulpinilor rezistente subliniază importanța utilizării responsabile a antibioticelor și dezvoltării de noi strategii terapeutice pentru managementul infecțiilor genitale.

Cercetările actuale se concentrează pe dezvoltarea de probiotice vaginale specifice, vaccinuri pentru prevenirea infecțiilor genitale recurente și metode de diagnostic rapid pentru facilitarea tratamentului prompt și adecvat al femeilor afectate de aceste condiții frecvente. 

Foto: shutterstock.com