Gripa K, numită în presă și „super gripa”, este un termen folosit pentru a descrie o formă relativ actuală de gripă cu simptome intense și cu răspândire rapidă în sezonul gripal tipic. „Din punct de vedere medical, nu vorbim despre un virus gripal nou, nici despre un virus gripal K, ca atare despre Influenza K, pentru că virusul acesta a mai circulat în trecut”, explică dr. Iasmina Wadi. Pe scurt, „super gripa” nu este o boală nouă, distinctă, ci o formă de gripă sezonieră care tinde să aibă, într-adevăr, transmisibilitate mai mare și simptome mai agresive la unele persoane.
Ce este gripa K (super gripa) și cum apare?
Gripa, ca atare, este o infecție respiratorie acută cauzată de virusurile gripale Influenza. „Aceste virusuri afectează nasul, gâtul, uneori și plămânii, și pot duce la forme ușoare de boală, uneori chiar fără simptome, până la îmbolnăviri severe”, ne explică dr. Iasmina Wadi. Aceste virusuri se clasifică astfel:
- Influenza A;
- Influenza B;
- Influenza C și Influenza D, cu relevanță clinică limitată la oameni.
Majoritatea epidemiilor sezoniere sunt cauzate de Influenza A și B. „Gripa K are la bază de fapt infecția cu Influenza A, dar este vorba despre un subtip special”, completează dr. Iasmina Wadi.
Este vorba despre un virus gripal nou?
Nu, super gripa nu este provocată de un virus gripal nou. De fapt, este vorba tot despre infecția cu Influenza A, subtipul A(H3N2) din subclada genetică K (J.2.4.1). În trecut au existat sezoane gripale dominate de astfel de tulpini inclusiv subtipul A(H1N1) care au dus, ca în cazul sezonul gripal actual, la:
- o tulpină dominantă care provoacă infecții cu simptome mai zgomotoase;
- mai multe spitalizări;
- debut mai devreme al sezonului gripal;
- transmitere accelerată în colectivități;
- o percepție publică amplificată de mass-media;
- în general, un sezon gripal mai sever decât cel anterior.
„Virusurile gripale suferă frecvent mutații, iar aceste modificări genetice duc la apariția de noi tulpini, subtipuri, clade genetice distincte. Subtipul A(H3N2), din subclada genetică K, este de fapt, un virus cu un grad de contagiozitate mai crescut, care provoacă infecții cu simptome mai severe, în special la persoanele cu risc, și pentru care vaccinul sezonier nu conferă protecție în totalitate”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Cum se transmite gripa K (super gripa)?
Gripa K se transmite în mod identic cu celelalte tipuri de gripă:
- prin picături respiratorii eliminate prin tuse sau strănut;
- prin contactul apropiat cu o persoană bolnavă;
- atingând suprafețele contaminate, iar apoi nasul și gura.
Transmiterea așa-zisului „virus gripal nou” este favorizată în spațiile închise și aglomerate (de exemplu școli, spitale, grădinițe, centre de îngrijire, cămine). Persoana infectată poate transmite virusul:
- cu o zi înainte ca pacientul să manifeste simptome;
- până la 5–7 zile după debut.
Copiii și persoanele cu sistemul imunitar scăzut pot fi contagioase mai mult timp. Mai mult, au un risc mai mare de a face forme severe ale bolii.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru gripa K?
Cauza principală este infecția cu Influenza A(H3N2), din subclada genetică K (J.2.4.1). Drept urmare, nu este vorba despre infecția cu un virus gripal nou, ca atare, ci despre o variantă a virusului gripal A(H3N2) care a suferit mutații. „Este foarte probabil ca aceasta să fi circulat și în trecut, dar se pare că a dominat sezonul gripal actual”, ne explică dr. Iasmina Wadi. Severitatea infecției tinde să fie mai mare în grupele cu risc crescut, cum ar fi:
- copiii mici;
- seniorii cu vârste peste 65 de ani;
- femeile însărcinate;
- persoanele cu boli cronice (cardiace, pulmonare, diabet);
- persoanele imunodeprimate (cu diagnostic oncologic, tratament cu corticosteroizi, cu HIV, stresate);
- persoanele care nu s-au vaccinat antigripal.
Factorii care favorizează gripa K sunt:
- contactul apropiat cu persoanele bolnave (mai ales în rândul personalului medical);
- lipsa somnului;
- stresul cronic;
- oboseala cronică;
- imunitatea scăzută;
- alimentația dezechilibrată;
- fumatul.
Ce simptome are gripa K (super gripa)?
Simptomele sunt foarte similare cu cele ale gripei clasice, cu toate că tind să fie mai intense la anumite categorii populaționale de risc. Debutul este brusc, la 1–4 zile după infectare.
Simptome comune
- febră de grad înalt (38–40°C);
- frisoane;
- dureri musculare intense;
- dureri de cap;
- oboseală marcată;
- durere în gât;
- tuse seacă;
- nas înfundat sau secreții nazale;
- stare generală de rău;
Simptome mai puțin comune
- greață;
- vărsături;
- diaree (mai ales la copii);
- amețeli;
- dureri oculare;
- sensibilitate la lumină;
Evoluția simptomelor
- febra durează de obicei 3–5 zile;
- tusea și oboseala pot persista 1–2 săptămâni, după ce celelalte simptome s-au ameliorat;
- slăbiciunea generală poate dura mai mult.
Cum se diagnostichează gripa K (super gripa)?
„Diagnosticul de «super gripă» este în primul rând clinic. Ne bazăm pe simptomele pacientului și, de asemenea, le corelăm contextului epidemiologic – în cazul de față, perioada tipică pentru grupă”, ne explică dr. Iasmina Wadi. De asemenea, medicul poate recomanda și teste, mai ales în contextul în care prezentarea este atipică:
- test rapid de antigen gripal;
- test PCR pentru virusul gripal;
- exsudat nazofaringian.
În majoritatea cazurilor, însă, testarea nu este necesară. Testele sunt eficiente mai ales în cazul în care vorbim despre cazuri severe, la persoanele cu risc, în contextul necesității internării sau focarelor în colectivități.
Cum se tratează gripa K (super gripa)?
Tratamentul este în principal simptomatic, întrucât gripa K este o boală virală provocată nu de un virus gripal nou, ci de unul cunoscut deja.
Măsuri la domiciliu
- repaus și odihnă la pat, limitarea efortului fizic;
- hidratare adecvată, ceaiuri călduțe;
- antipiretice pentru febră (paracetamol, ibuprofen), dacă este cazul;
- alimentație ușoară (supe clare, alimente ușor digerabile);
- aerisirea camerei;
- NU se recomandă aspirina la copiii sub 12 ani.
Sunt antibioticele eficiente în gripa K (super gripa)?
„Sub nicio formă, deoarece antibioticele nu acționează asupra virusurilor. Ele se folosesc doar dacă apare infecția bacteriană secundară și nicidecum «preventiv», pentru că pot face mai mult rău decât bine. Dacă apar simptome care ridică suspiciunea unei infecții bacteriene secundare, pacientul trebuie să se prezinte la medic și să urmeze tratamentul antibiotic, dacă este cazul, în conformitatea indicațiilor acestuia”, ne explică dr. Iasmina Wadi.
Antiviralele
Există medicamente antivirale specifice gripei, de tipul inhibitorilor de neuraminidază, care:
- pot scurta durata bolii;
- reduc riscul de complicații asociate.
Acestea sunt mai eficiente dacă se administrează în primele 48 de ore de la infecție, dar pot să aibă și beneficii ulterioare, mai ales la persoanele cu risc. Se recomandă inclusiv în formele cu simptome foarte severe și în cazurile în care pacienții necesită spitalizare. Alternativele uzuale sunt oseltamivirul și baloxavirul. Întrucât nu este vorba despre un virus gripal nou, antiviralele clasice sunt eficiente. Acestea se iau doar la recomandarea medicului.
Complicațiile și prognosticul gripei K
Cele mai multe persoane infectate cu „virusul gripal nou” se vor recupera complet, fără a avea sechele. Totuși, super gripa poate progresa spre complicații, mai ales la persoanele vulnerabile. Câteva dintre cele mai comune sunt:
- pneumonia virală sau bacteriană;
- bronșita;
- sinuzita;
- otita;
- agravarea bolilor cronice asociate (în special respiratorii sau cardiovasculare);
- miocardita (rar);
- encefalita (foarte rar).
„Persoanele cu risc este mult mai probabil să aibă nevoie de spitalizare și o evoluție mai severă a bolii, cu simptome mai puternice și risc de complicații, în special respiratorii. La pacienții cu statut imunitar normal, fără boli cronice, prognosticul este favorabil”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Sfaturi pentru a preveni gripa K (super gripa)
Prevenția este cea mai eficientă metodă de protecție. Vaccinarea antigripală rămâne, chiar și în contextul sezonului gripal actual, cea mai eficientă metodă de prevenție. Alte măsuri utile sunt:
- spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței;
- purtarea măștii de protecție care acoperă nasul și gura în special în spațiile aglomerate, cum ar fi magazinele, mijloacele de transport în comun;
- limitarea contactului cu persoane care prezintă simptome de infecție și super gripă;
- aerisirea încăperilor;
- abordarea unui stil de viață cât mai sănătos, cu alimentație echilibrată, somn suficient, sport, hidratare zilnică adecvată, limitarea stresului, renunțarea la fumat.
„Gripa nu ar trebui subestimată. Deși adesea se vindecă de la sine, poate evolua spre complicații serioase la persoanele din grupele vulnerabile. Prevenția, în primul rând, face diferența. Pentru simptome severe sau persistente, consultul medical este esențial”, mai adaugă dr. Iasmina Wadi.
Când se recomandă consultul medical?
Consultul medical, în contextul sezonului de gripă K, se recomandă în cazurile în care pacientul prezintă:
- dificultăți de respirație;
- dureri în piept;
- febră care durează mai mult de 5 zile;
- agravarea simptomelor după ameliorarea aparentă a acestora.
În astfel de cazuri, ar putea fi vorba și despre o infecție bacteriană asociată sau o complicație a infecției virale. De asemenea, consultul medical se recomandă cu atât mai mult dacă pacientul suferă de o boală cronică, are sistem imunitar deficitar (diabet, HIV), este copil mic sau senior și prezintă semne de agravare a infecției.
Bibliografie:
- Hariyanto TI. Influenza A(H3N2) subclade K (J.2.4.1): epidemiology in Asia, clinical context, and the „superflu” framing. New Microbes New Infect. 2026 Jan 12;69:101703. doi: 10.1016/j.nmni.2026.101703. PMID: 41583910; PMCID: PMC12830086. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12830086/
- Zambon M, Hayden FG. Influenza A(H3N2) Subclade K Virus: Threat and Response. JAMA. 2026 Jan 27;335(4):307-310. doi: 10.1001/jama.2025.25903. PMID: 41411120. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41411120/
- Kirsebom FC, Thompson C, Talts T, Kele B, Whitaker HJ, Andrews N, Abdul Aziz N, Rawlinson C, Green RE, Quinot C, Gardner N, Waller E, Allen A, Watson CH, McDonald SL, Zambon M, Pebody R, Ramsay M, Hoschler K, Singanayagam A, Lopez Bernal J. Early influenza virus characterisation and vaccine effectiveness in England in autumn 2025, a period dominated by influenza A(H3N2) subclade K. Euro Surveill. 2025 Nov;30(46):2500854. doi: 10.2807/1560-7917.ES.2025.30.46.2500854. PMID: 41267661; PMCID: PMC12639273. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12639273/
- Boktor SW, Hafner JW. Influenza. [Updated 2023 Jan 23]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459363/
- Dapat C, Peck H, Jelley L, Diefenbach-Elstob T, Slater T, Hussain S, Britton P, Cheng AC, Wood T, Howard-Jones A, Deng YM, Miller JE, Huang QS, Barr IG. Extended influenza seasons in Australia and New Zealand in 2025 due to the emergence of influenza A(H3N2) subclade K viruses. Euro Surveill. 2025 Dec;30(49):2500894. doi: 10.2807/1560-7917.ES.2025.30.49.2500894. Erratum in: Euro Surveill. 2025 Dec;30(50). doi: 10.2807/1560-7917.ES.2025.30.50.251218c. PMID: 41383175; PMCID: PMC12701333. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12701333/
- Disease Outbreak News. Seasonal influenza – Global situation (10 December 2025). Link: https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2025-DON586
Foto: shutterstock.com
