Infecția cu Legionella, denumită și legioneloză, este o boală infecțioasă produsă de bacterii din genul Legionella. Aceasta poate evolua sub două forme principale: febra Pontiac, o afecțiune ușoară asemănătoare gripei, și boala legionarilor, o pneumonie atipică severă care poate pune viața în pericol.
Deși infecția este relativ rară comparativ cu alte tipuri de pneumonie, recunoașterea rapidă și inițierea tratamentului adecvat reduc semnificativ riscul de complicații.
Despre bacteriile din genul Legionella
Genul Legionella cuprinde mai multe bacterii Gram-negative, aerobe, mobile și cu dezvoltare intracelulară, răspândite la nivel mondial. Aceste microorganisme au fost identificate pentru prima dată în anul 1976, după un focar de pneumonie apărut în timpul unei convenții a Legiunii Americane din Philadelphia. De atunci au fost descrise peste 60 de specii și mai mult de 70 de serogrupuri.
Cele mai importante caracteristici ale acestor bacterii sunt:
- cea mai frecvent implicată specie care produce boală la om este Legionella pneumophila;
- serotipurile 1–6 ale Legionella pneumophila produc majoritatea infecțiilor la om;
- alte specii, precum Legionella longbeachae, Legionella micdadei, Legionella bozemanae și Legionella dumoffii, sunt responsabile pentru un procent mai mic de cazuri;
- bacteriile trăiesc în mediul acvatic, atât în surse naturale, cât și artificiale;
- dezvoltă biofilme pe conducte și instalații de apă, ceea ce le face foarte dificil de eliminat.
Legionella poate coloniza râuri, lacuri, rezervoare, turnuri de răcire, instalații sanitare, sisteme de distribuție a apei din clădiri și alte echipamente care utilizează apă. Odată instalată într-un sistem, bacteria rezistă mult timp datorită biofilmului protector.
Infecția cu Legionella are incidență mai crescută în lunile calde și umede, practic pentru că temperaturile ridicate și umiditatea favorizează multiplicarea bacteriei în sistemele de apă.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru infecția cu Legionella?
Infecția cu Legionella apare atunci când o persoană inhalează sau aspiră particule foarte fine de apă contaminate cu Legionella. După pătrunderea în plămâni, bacteria ajunge în alveole, unde este captată de macrofage. În loc să fie distrusă, aceasta reușește să blocheze mecanismele de apărare ale celulelor și se multiplică în interiorul lor.
Riscul de a contracta infecția cu Legionella crește la persoanele care prezintă factori ce slăbesc răspunsul imun sau afectează sănătatea aparatului respirator, precum:
- vârsta peste 50 de ani;
- fumatul;
- bolile pulmonare cronice;
- diabetul zaharat;
- tratamentele imunosupresoare;
- transplantul de organ;
- afecțiunile oncologice;
- insuficiența renală;
- consumul excesiv de alcool.
Expunerea la particule aerosolizate contaminate nu înseamnă automat apariția bolii. Starea sistemului imunitar influențează decisiv dacă infecția cu Legionella va avea loc sau nu.
Cum se transmite infecția cu Legionella?
Infecția cu Legionella are loc aproape exclusiv prin inhalarea aerosolilor contaminați. Picăturile microscopice de apă ajung în căile respiratorii și transportă bacteria până la nivelul plămânilor. Surse frecvente includ de inocul bacterian sunt:
- dușurile;
- robinetele;
- jacuzzi și spa-urile;
- turnurile de răcire ale instalațiilor de climatizare;
- fântânile decorative;
- apele stătătoare;
- umidificatoarele industriale;
- ventilatoarele respiratorii din unitățile medicale;
- instalațiile de apă insuficient întreținute.
Infecția cu Legionella este contagioasă?
Nu. Infecția cu Legionella NU se transmite de la om la om prin tuse, strănut sau contact direct. Majoritatea cazurilor apar în urma expunerii la surse comune de apă contaminată.
Legionella în apă
Apa reprezintă habitatul natural al bacteriei. Problemele apar atunci când aceasta se multiplică în instalațiile artificiale unde temperatura apei este favorabilă dezvoltării microorganismului (25–45°C), iar circulația este redusă. Riscul este mai mare în:
- hoteluri;
- spitale;
- centre de îngrijire;
- clădiri de birouri;
- complexe sportive;
- nave de croazieră.
Întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor, depunerile de calcar și biofilmele favorizează persistența bacteriei și formarea aerosolilor contaminați. Inhalarea aerosolilor contaminați este cea care duce, practic, la infecția cu Legionella.
Ce boli provoacă infecția cu Legionella și care sunt simptomele?
Perioada de incubație (de la infecție până la apariția simptomelor) este, în general, între 2 și 10 zile după expunere. Primele simptome în infecția cu Legionella sunt nespecifice și includ febră, frisoane, oboseală, dureri musculare și stare generală alterată.
Pe măsură ce boala evoluează pot apărea:
- tuse seacă;
- dificultăți de respirație;
- durere toracică;
- diaree;
- greață și vărsături;
- dureri abdominale;
- cefalee;
- confuzie;
- amețeli;
- tulburări de coordonare.
Infecția cu Legionella poate evolua spre două boli specifice, și anume:
Infecția cu Legionella: febra Pontiac
- durată: 2–5 zile.
- manifestări: febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, stare asemănătoare gripei;
- evoluție: nu produce pneumonie și se vindecă spontan, fără complicații.
Infecția cu Legionella: boala legionarilor
- durată: simptomele apar la 2–10 zile după expunere.
- manifestări: febră mare, tuse uscată, dispnee, durere toracică, simptome digestive și neurologice;
- evoluție: reprezintă o pneumonie atipică severă care poate progresa rapid către insuficiență respiratorie, șoc septic și insuficiență multiplă de organ dacă tratamentul este întârziat.
Boala legionarilor cauzată de infecția cu Legionella trebuie suspectată mai ales la pacienții cu pneumonie severă care nu răspund la antibioticele obișnuite pentru pneumoniile bacteriene sau care prezintă simptome digestive și neurologice asociate.
Cum se diagnostichează infecția cu Legionella?
Diagnosticul infecției cu Legionella se bazează pe asocierea simptomelor, istoricului de expunere la surse de apă contaminate și investigațiilor de laborator și imagistice. Deoarece manifestările clinice în infecția cu Legionella sunt asemănătoare altor tipuri de pneumonie, confirmarea diagnosticului necesită teste specifice.
Medicul va lua în considerare și factori precum călătoriile recente, spitalizarea, existența unor focare de infecție sau expunerea la sisteme de apă contaminate.
Analize de laborator pentru infecția cu Legionella
- hiponatremie (nivel scăzut al sodiului);
- leucocitoză asociată frecvent cu limfopenie;
- creșterea proteinei C reactive și a feritinei;
- afectare renală sau hematurie microscopică;
- creșterea creatinkinazei în cazurile cu rabdomioliză.
Teste microbiologice pentru infecția cu Legionella
- testul antigenului urinar, rapid și utilizat frecvent, identifică Legionella pneumophila serogrupul 1;
- cultura din spută sau lavaj bronhoalveolar reprezintă metoda de referință pentru confirmarea diagnosticului;
- testarea PCR detectează materialul genetic al bacteriei și este foarte sensibilă, fiind folosită mai ales în laboratoarele specializate.
Investigații imagistice
- radiografia toracică evidențiază infiltrate pulmonare și zone de condensare, frecvent în lobii inferiori;
- infiltratele pot evolua rapid spre afectare pulmonară bilaterală;
- revărsatul pleural apare la unii pacienți;
- la persoanele imunodeprimate pot apărea, rar, abcese pulmonare sau cavitații.
Care sunt opțiunile de tratament pentru infecția cu Legionella?
Tratamentul trebuie început cât mai rapid, deoarece întârzierea administrării antibioticelor adecvate crește riscul internării în terapie intensivă și al complicațiilor severe. Antibioticele recomandate ca tratament de primă linie în infecția cu Legionella sunt:
- levofloxacin;
- moxifloxacin;
- azitromicină.
Studiile recente arată că fluorochinolonele și macrolidele au eficiență comparabilă în reducerea mortalității. Durata tratamentului în infecția cu Legionella este, în general, de:
- 7–10 zile pentru formele necomplicate;
- 10–21 de zile pentru formele severe sau pentru pacienții imunocompromiși.
În cazurile foarte grave poate fi necesară asocierea temporară a două antibiotice, deși această strategie este rezervată unor situații atent selectate. Pe lângă antibiotice, tratamentul în infecția cu Legionella poate include:
- oxigenoterapie;
- administrarea intravenoasă de lichide;
- gestionarea febrei;
- suport respirator în secția de terapie intensivă;
- monitorizarea funcției renale și cardiovasculare.
Prognosticul, complicațiile și riscurile în infecția cu Legionella
Prognosticul în infecția cu Legionella depinde în mare măsură de rapiditatea diagnosticului și de momentul începerii tratamentului. La pacienții spitalizați, între 20% și 27% necesită internare în terapie intensivă, iar mortalitatea poate varia între 4% și 40%, în funcție de severitatea bolii și de bolile asociate.
Complicațiile pulmonare includ:
- insuficiență respiratorie;
- sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA);
- fibroză pulmonară după forme severe.
Infecția cu Legionella poate evola și spre complicații extrapulmonare. Acestea pot interesa numeroase organe:
Cardiovasculare
- miopericardită;
- endocardită;
- tulburări de ritm.
Neurologice
- encefalită;
- abces cerebral;
- ataxie cerebeloasă;
- confuzie persistentă.
Digestive
- pancreatită;
- colită;
- afectare hepatică;
- afectare splenică.
Musculo-scheletice
- artrită;
- rabdomioliză.
Dermatologice
- celulită;
- paniculită;
- fasceita necrozantă.
Renale
- insuficiență renală acută.
Hematologice
- șoc septic;
- coagulare intravasculară diseminată;
- insuficiență multiplă de organ.
Seniorii, fumătorii, pacienții cu boli pulmonare cronice și pacienții imunocompromiși prezintă cel mai mare risc ca infecția cu Legionella să aibă evoluție nefavorabilă.
Sfaturi pentru a preveni infecția cu Legionella
Prevenția are la bază controlul dezvoltării bacteriei în sistemele de apă și reducerea expunerii la aerosoli contaminați. Pentru a vă proteja, este recomandat să:
- verificați periodic instalațiile de apă din locuință și clădirile pe care le administrați;
- întrețineți corespunzător boilerele, rezervoarele și sistemele de climatizare;
- evitați stagnarea apei în conducte pentru perioade îndelungate;
- curățați și dezinfectați regulat capetele de duș și robinetele;
- solicitați întreținerea profesională a jacuzzi-urilor, piscinelor și spa-urilor;
- respectați măsurile de control al infecțiilor dacă lucrați într-o unitate medicală;
- adresați-vă medicului dacă dezvoltați febră și simptome respiratorii după o călătorie, dacă ați fost anterior internat sau v-ați expus la sisteme de apă contaminate.
Persoanele cu risc crescut, precum vârstnicii și pacienții cu imunitate scăzută, trebuie să fie deosebit de atente la riscul de expunere în medii unde instalațiile de apă nu sunt întreținute corespunzător. Identificarea și decontaminarea surselor reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a focarelor de legioneloză și de protejare a sănătății publice.
Bibliografie:
- Azimi SA, Ghorbani Z, Khaledi A, Safa K. Diagnostic methods and therapeutics strategies of Legionella infection in postbone marrow transplantation. J Res Med Sci. 2025 Aug 30;30:43. doi: 10.4103/jrms.jrms_128_25. PMID: 40980483; PMCID: PMC12445764. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12445764/
- Mahgoub S, Awosika AO, Nguyen AD, et al. Legionnaires’ Disease. [Updated 2026 Apr 11]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430807/
- Romanov KA, O’Connor TJ. Legionella pneumophila, a Rosetta stone to understanding bacterial pathogenesis. J Bacteriol. 2024 Dec 19;206(12):e0032424. doi: 10.1128/jb.00324-24. Epub 2024 Dec 5. PMID: 39636264; PMCID: PMC11656745. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11656745/
- Talapko J, Frauenheim E, Juzbašić M, Tomas M, Matić S, Jukić M, Samardžić M, Škrlec I. Legionella pneumophila-Virulence Factors and the Possibility of Infection in Dental Practice. Microorganisms. 2022 Jan 24;10(2):255. doi: 10.3390/microorganisms10020255. PMID: 35208710; PMCID: PMC8879694. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8879694/
- Viasus D, Gaia V, Manzur-Barbur C, Carratalà J. Legionnaires’ Disease: Update on Diagnosis and Treatment. Infect Dis Ther. 2022 Jun;11(3):973-986. doi: 10.1007/s40121-022-00635-7. Epub 2022 May 3. PMID: 35505000; PMCID: PMC9124264. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9124264/
- Winn WC Jr. Legionella. In: Baron S, editor. Medical Microbiology. 4th edition. Galveston (TX): University of Texas Medical Branch at Galveston; 1996. Chapter 40. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7619/
Foto: shutterstock.com
