Medicina de familie

Virusurile gripale, banale pe langa mutatiile lor

sambata, 1 noiembrie 2008
Share

Ai o stare permanenta de oboseala, dureri de cap, musculare si articulare, frisoane si nu mai ai pofta de mancare? Daca da, atunci afla ca poate fi vorba de o banala raceala sau chiar mai grav, de un virus gripal, mai ales ca ne aflam in plin sezon epidemic. Cel din urma e extrem de periculos, intrucat ataca in prima instanta nasul, gatul, bronhiile si chiar plamanii. De asemenea, netratat corespunzator ori prin suferirea de mutatii, poate duce la complicatii grave sau chiar letale, precum meningita, encefalita si mielita (inflamatie a maduvei spinarii).

“Pentru aceasta iarna mai exista trei noi tulpini de virus. E vorba si de virusul H3N2, la care nu avem imunitate!”, avertizeaza medicul Adrian Streinu-Cercel.

Desi raceala si gripa au multe simptome asemanatoare, raceala e in general usoara, iar gripa, mult mai severa ca manifestare. Raceala debuteaza cu stari de oboseala, stranut, tuse, nas infundat si, uneori, cu febra. Nu dureaza mai mult de zece zile. Majoritatea adultilor racesc o data sau de doua ori pe an, in timp ce copiii pot raci chiar si de opt ori pe an. Gripa debuteaza insa brusc si violent, cu febra ridicata si dureaza in jur de doua-trei saptamani. Simptomele primelor doua tipuri de virusuri gripale, respectiv A si B, includ ameteala, greata, varsaturi si slabiciunea organismului. Copilul poate manifesta comportament irational, iar ritmul respiratiei creste foarte mult. Daca boala se agraveaza, copilul se sufoca, are pupilele dilatate si este supus riscului de a intra in coma. Virusul gripei C e destul de putin studiat. Simptomele bolii sunt, de obicei, foarte usoare sau nu se manifesta. Vriusul nu produce epidemii si nu duce la urmari serioase, fiind cauza unor imbolnaviri sporadice, in special la minori.

Complicatiile virusurilor gripale

Cele mai periculoase virusuri nu sunt cele clasice gripale ci, acelea care, din varii motive, sufera mutatii. Spre exemplu, virusul de tip B e capabil sa isi modifice structura antigenica. Prin urmare, se formeaza tulpini absolut noi, in fata carora majoritatea populatiei nu are imunitate. Totodata, suprainfectiile cu bacterii sunt complicatiile cele mai frecvente ale gripei. Ele se produc ca urmare a afectarii epiteliului tractului respirator care nu isi mai poate indeplini functia de aparare. Dintre acestea, cea mai des intalnita este pneumonia. Alte infectii bacteriene secundare care apar frecvent odata cu gripa sunt: rinita, sinuzita, bronsita si otita. „Dupa gripa se observa deseori agravarea afectiunilor cronice, cum sunt astmul bronsic si bronsita cronica, afectiunile cardiovasculare, renale si altele”, sustine epidemiologul.

In timpul epidemiilor, nivelul de spitalizare creste de doua-cinci ori si este deosebit de ridicat la copii si la persoanele in varsta. Epidemia de gripa este insotita de o mortalitate crescuta, avand un procent de 0,2%. Anual, in lume, se imbolnavesc pana la 500 de milioane de oameni, dintre care doua milioane mor. La persoanele cu risc crescut, decesul nu este legat direct de gripa, ci de complicatiile infectiei gripale.

 

Profilaxia, cel mai bun tratament antigripal

In acest scop, medicii recomanda sa folositi produse medicamentoase antivirale, concomitent sa includeti in alimentatie produse de natura vegetala, cu un continut sporit de fitocide, adica ceapa, usturoi, lamaie, coacaza, suc de ridiche, ceai de macese, inclusiv produse apicole. De asemenea, plimbari in aer liber de doua ori pe zi, cu o durata nu mai mica de patru ore, bai de aer in combinatie cu gimnastica matinala, 10-15 minute, somnul in incaperi bine aerisite si spalatul de dimineata cu apa rece a mainilor, bratelor si gatului. Cum tratament specific pentru raceala si gripa nu exista, important este sa creati cat mai mult confort organismului care lupta impotriva bolii: odihna la pat, evitarea fumatului si a alcoolului, consumul de lichide si al alimentelor bogate in vitamine.

Vaccinul antigripal si reactiile lui adverse

La nivel national se desfasoara vaste campanii de vaccinare, insa doza antigripala poate fi ineficienta daca a fost facuta dupa infectarea cu virus. Totusi, daca beneficiati de ea, trebuie sa stiti ca are reactii adverse, precum durerea, edemul si mancarimea de scurta durata. Foarte rar se intalnesc reactii de febra, transpiratii, mialgii (dureri musculare), ce apar ca urmare a administrarii unei cantitati crescute de vaccin. Se mai spune ca nu trebuie sa va vaccinati in fiecare an, deoarece imunitatea data de o doza dureaza mai multi ani. Cum virusul gripal evolueaza si se schimba de la un an la altul, prin mutatii, apar tot felul de vaccinuri noi, mult mai bune decat cele administrate anul precedent. O raceala usoara cu sau fara stari febrile nu va impiedica sa apelati la vaccin, in special in cazul copiilor.

Singurii care nu trebuie sa se vaccineze sunt cei care au facut in anii precedenti reactii alergice ori sunt sensibili la oua.
Aspirina si alte medicamente pe baza de salicilina nu trebuie utilizate pentru tratarea gripei sau a altor infectii virale la un copil mai mic de 16 ani, deoarece pot duce la aparitia sindromului Reye. Acesta consta in encefalopatie asociata cu degenerescenta hepatica, avand evolutie letala in pana la 40% dintre cazuri.

Text: Cosmin Anghel
Consultant: Dr. Adrian Streinu-Cercel,
epidemiolog, Spitalul “Matei Bals”
Tel: 021/318.61.00

Pe aceeaşi temă mai poţi viziona următorul clip despre RĂCEALĂ ŞI GRIPĂ pe canalul TV Online SensoTV, in categoria Sănătate:

Nota pentru articolul «Virusurile gripale, banale pe langa mutatiile lor»:5.00/ 5 (1 vot)
#tags   \   ,
tonica
2008-11-01T12:12:01+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena