Cum „stingem” în mod corect febra

Febra reprezintă creşterea temperaturii corpului peste valorile normale că răspuns la o agresiune de cauza infecţioasă sau neinfecţioasă. În mod convenţional se consideră că o persoană are febră dacă temperatura corpului depăşeşte 37,8-38°C şi poate fi considerată febră înaltă la valori peste 39-39,5°C. Iată cum să gestionaţi corect febra.

În majoritatea cazurilor, febra are cauze infecţioase: bacteriene, virale (de la infecţiile respiratorii sezoniere, gripă, COVID-19, boli infecto-contagioase, infecţii urinare, până la infecţii severe şi chiar septicemii). Dar pot fi şi cauze non-infecţioase, ca vasculitele, bolile autoimmune, cancerele sau reacţii adverse ale unor manevre că vaccinările, deşi, în acest ultim caz, sunt de obicei autolimitate. Trebuie diferenţiată febra de hipertermie, care apare în cazurile de supraîncălzire a organismului – în sezonul sau zonele calde, tropicale, în absenţa unei hidratări adecvate sau după efort fizic intens când nu sunt luate măsuri de scădere a temperaturii.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Loţiunea pentru frecţie Assista. Se utilizează în stări de oboseală generală şi dureri musculare, stări generale de rău, stări gripale, febră.

Febra, când trebuie să luăm tratament

Febra este un răspuns de apărare al organismului şi semnifică de obicei lupta acestuia cu un agent patogen. De aceea, reducerea ei promptă nu este neapărat necesară. În cazul în care febra creşte constant peste 38°C sau apar convulsii, în special la copiii mici, se poate apela la metode de scădere a acesteia. Tratamentul febrei începe cu metode fizice la îndemână:

• renunţarea la articolele de îmbrăcăminte în exces;
• băi sau împachetări cu apă călduţă la 36 – 37°C;
• hidratare.

În cazul în care febra nu scade, se poate apela la medicamente antipiretice de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteriodiene ca ibuprofenul sau naproxenul, ori combinaţii ale acestora. Dozele şi periodicitatea administrării medicamentelor pentru febră depind de vârstă, gravitatea febrei şi răspunsul organismului. Dacă febra este peste 39,5°C, există posibilitatea ca tratamentul să nu reducă temperatura corpului la valori normale, chiar şi cu dozele corecte.

Febră, complicaţii

Febra poate produce un disconfort general, o stare de slăbiciune şi senzaţia de moleşeală, care sunt normale în contextul unei afecţiuni, care a dus la apariţia febrei. În cazul unei febre prelungite sau înalte, pot apărea complicaţii:

• dureri de cap;
• tulburări de vedere;
• afectarea stării de conştientă, uneori cu delir sau halucinaţii;
• convulsii (în special la sugari şi copiii mici);
• dureri generalizate;
• slăbiciune extremă;
• deshidratare.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Rehidrafort. Supliment alimentar sub formă de comprimate efervescente, cu gust plăcut de portocală şi lămâie, pentru rehidratarea organismului în situaţii care favorizează pierderea masivă de lichide şi electroliţi). Formula conţine electroliţi, precum potasiu şi magneziu, completate de glucoză, pentru o absorbţie eficientă a apei la nivel intestinal.

Când trebuie să apelăm la medic

Chiar dacă febra se reduce şi dispare o dată cu terminarea episodului de boală sau se poate gestiona cu medicamente uşor de procurat, anumite situaţii sau simptome asociate necesită apelarea la medic:

• febra prelungită peste 3-4 zile;
• respiraţie anormală;
• semne de deshidratare, mai ales la sugari (fontanela deprimată, nu udă scutelul);
• convulsii;
• somnolenţă permanent;
• pierderea stării de conştientă (leşinul);
• dureri de cap intense;
• vărsături;
• fotofobia (persoană cu febra este deranjată de lumina şi nu poate ţine ochii deschişi);
• contractură a musculaturii gâtului;
• erupţie pe piele;
• agitaţie;
• delir sau halucinaţii.

Cum gestionăm febra în funcţie de vârsta bolnavului

Sugarii şi copiii mici au un mai mare risc de deshidratare şi convulsii decât adulţii. De aceea, trebuie monitorizaţi atent şi li se administrează tratament de reducere a febrei când această depăşeşte 38-38,5°C, astfel încât complicaţiile să nu apară.

Seniorii pot reacţiona diferit, uneori fără febra la agenţii infecţioşi sau pot răspunde mai greu la medicamentele antipiretice administrare. În plus, de multe ori au şi alte afecţiuni sau tratamente cornice, care pot să influenţeze evoluţia unei boli acute. De aceea, trebuie monitorizaţi şi medicamentele adaptate în funcţie de caz.

Există şi situaţii particulare în care reducerea febrei este dificilă din cauza unor alergii sau boli care fac imposibilă administrarea medicamentelor specifice. În astfel de cazuri fiind necesare medicamente mai agresive de tipul corticosteroizilor sau a medicamentelor administrate în perfuzie şi a identificării rapide a cauzei apariţiei febrei.

Important! Nu administraţi aspirină la copiii sub 16 ani. Poate apărea sindromul Reye, caracterizat prin afectare cerebrală, hepatică şi risc mare de deces. 

Bibliografie:

• Kluger MJ (2015). Fever: Its Biology, Evolution, and Function. Princeton University Press. p. 57. ISBN 978-1400869831;
• Dinarello CA, Porat R (2018). „Chapter 15: Fever”. In Jameson JL, Fauci AS, Kasper DL, Hauser SL, Longo DL, Loscalzo, J (eds.). Harrison’s Principles of Internal Medicine. Vol. 1–2 (20th ed.). New York, NY: McGraw-Hill. ISBN 9781259644030;
• https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=fever-in-children-90-P02512;
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562334/;
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/168266.

Foto: shutterstock.com