Diverticulita este o afecțiune digestivă frecventă, dar despre care mulți oameni află abia atunci când apar dureri abdominale intense și persistente. Deși numele poate suna complicat, mecanismul este, de fapt, ușor de înțeles: diverticulita apare atunci când mici „buzunare” formate pe peretele intestinului gros se inflamează sau se infectează.
Aceste buzunare se numesc diverticuli și pot apărea în timp la nivelul colonului, mai ales după vârsta de 50 de ani. Prezența lor poartă numele de diverticuloză și, de cele mai multe ori, nu produce simptome. Mulți oameni trăiesc ani întregi fără să știe că au diverticuli. Problema apare atunci când unul dintre ei se blochează și se inflamează, moment în care diverticuloza se transformă în diverticulită.
„Diverticulita este foarte dureroasă și poate fi cauzată de o dietă săracă în fibre. O dietă săracă în fibre îngreunează eliminarea scaunului, iar colonul este suprasolicitat. Presiunea crescută poate duce la formarea acestor buzunare, iar anumite bacterii pot duce la inflamarea și infecția acestora”, explică dr. Roxana Mateescu, medic specialist geriatrie și gerontologie.
Diverticulita, principalele cauze
Așadar, pentru ca diverticulita să apară, trebuie să existe mai întâi diverticuli. Aceștia se formează sub influența mai multor factori legați de alimentație, stil de viață și înaintarea în vârstă. Diverticulita apare atunci când un diverticul se blochează cu materii fecale, favorizând dezvoltarea bacteriilor și apariția inflamației.
Principalii factori care favorizează diverticulita sunt:
- Alimentația săracă în fibre – dieta bazată pe produse rafinate și alimente ultraprocesate favorizează constipația și crește presiunea în colon, ceea ce duce la formarea și inflamarea diverticulilor.
- Constipația cronică – efortul repetat la defecație crește presiunea din intestin și poate bloca diverticulii, declanșând inflamația.
- Înaintarea în vârstă – odată cu vârsta, peretele colonului devine mai fragil, iar diverticulii apar mai frecvent.
- Sedentarismul – lipsa mișcării încetinește tranzitul intestinal și favorizează constipația.
- Excesul de greutate – obezitatea este asociată cu inflamație cronică și risc mai mare de complicații digestive.
„Diverticulii colonici se formează în special la nivelul colonului sigmoid și mult mai rar în cec și colonul ascendent. Se estimează că 50% dintre persoanele de 50 de ani au diverticuloză, iar la vârsta de 80 de ani procentul crește la 65%. Constipația, indiferent de cauză, este un factor favorizant pentru apariția diverticulilor. Există și dovezi circumstanțiale ale faptului că un regim alimentar sărac în fibre are un rol important în patogeneză. Se produce o presiune crescută intraluminală asupra unor zone ale peretelui colonic, iar dacă musculatura colonică este mai slabă la acel nivel, se formează diverticulii”, detaliază dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterologie, medic specialist medicină internă, doctor în științe medicale, Centrul Medical Medsana.
Care sunt simptomele în diverticulită
Simptomele de diverticulită pot dura de la o oră la câteva săptămâni sau chiar mai mult. Acestea includ:
- dureri abdominale, de cele mai multe ori în partea inferioară stângă, ce se pot accentua atunci când vă mișcați.
- febră și frisoane;
- balonare;
- diaree sau constipație;
- greață și, uneori, vărsături;
- lipsa poftei de mâncare.
Cum se stabilește diagnosticul de diverticulită
Diagnosticul diverticulitei începe de la simptomele descrise de pacient și este confirmat prin investigații medicale. Este important ca durerea abdominală persistentă, mai ales în partea stângă jos, să fie evaluată de medic, deoarece poate semăna cu alte afecțiuni digestive sau urinare.
„Diagnosticul de diverticulită se stabilește pe baza simptomelor, examenului clinic și investigațiilor paraclinice. Se recoltează analize sangvine specifice, care evidențiază inflamația. Explorările imagistice sunt reprezentate de ecografie abdominală și examen computer tomograf abdominal, care confirmă prezența abceselor și flegmoanelor; și radiografie abdominală simplă, ce poate confirma existența perforației. În faza acută a bolii, colonoscopia are un rol limitat în diagnosticare. Ea confirmă existența diverticulilor după rezolvarea episodului acut de diverticulită. Este contraindicată când se suspectează perforația colonică”, precizează dr. Paul Dragomir.
Colonoscopia poate fi efectuată după vindecarea episodului, pentru evaluarea completă a colonului și excluderea altor afecțiuni.
Complicațiile diverticulitei
Potrivit dr. Paul Dragomir, în anumite situații pot apărea:
- peritonită localizată, formarea de flegmoane sau abcese pericolice, atunci când s-a produs perforația diverticulară (în afara peretelui colonic);
- abcese hepatice și, mult mai rar, abcese pulmonare sau chiar abcese cerebrale, ce au punct de pornire perforația diverticulară;
- peritonită generalizată;
- obstrucție colonică, din cauza dezvoltării procesului inflamator în lumenul colonic (mai rar întâlnită, deoarece inflamația are tendința de a se propaga transmural, spre exterior, prin straturile peretelui colonic);
- fistule colo-vezicale, colo-vaginale, colo-tegumentare, colo-intestinale (realizarea de traiecte de comunicare între colon și vezica urinară, colon și vagin, colon și o ansă intestinală, respectiv colon și piele);
- rectoragii – prezența sângelui în scaun.
Diverticulita tratament
Tratamentul diverticulitei este stabilit în funcție de severitatea inflamației și de prezența eventualelor complicații. În multe situații, boala are o evoluție ușoară și poate fi tratată fără internare, însă formele mai severe necesită supraveghere medicală atentă și, uneori, intervenții chirurgicale.
În episoadele necomplicate, obiectivul principal este reducerea inflamației și repausul digestiv. De regulă, medicul recomandă pentru câteva zile o dietă lichidă sau semilichidă, hidratare adecvată și tratament medicamentos pentru controlul durerii și al inflamației. Pe măsură ce simptomele se ameliorează, alimentația este reluată treptat.
Dacă apar semne de complicații, poate fi necesară internarea pentru tratament intravenos și monitorizare. În anumite situații, evoluția bolii poate impune proceduri intervenționale sau tratament chirurgical. Alegerea terapiei depinde întotdeauna de tabloul clinic și de rezultatele investigațiilor.
„Tratamentul este diferențiat în funcție de gravitatea afecțiunii. În cazurile ușoare se administrează tratament antibiotic; prezența abceselor necesită drenaj percutanat sau intervenție chirurgicală, în funcție de mărimea acestora; iar confirmarea peritonitei generalizate sau prezența fistulelor este indicație de intervenție chirurgicală. În unele cazuri este necesară rezecția segmentului colonic afectat. Prevenirea episoadelor de diverticulită se face printr-o alimentație bogată în fibre, consumul de lichide în cantitate corespunzătoare (2-2,5 litri/zi), prevenirea episoadelor de constipație”, explică dr. Paul Dragomir.
Cum puteți preveni diverticulita?
Prevenția diverticulitei ține în mare măsură de alimentație și de stilul de viață. Dr. Roxana Mateescu explică ce măsuri pot reduce riscul de apariție a acestei afecțiuni:
- Consumați mai multe fibre. Includerea pâinii integrale, fulgilor de ovăz, cerealelor integrale, fructe și legume proaspete bogate în fibre scade riscul de diverticulită. Este recomandat să introduceți fibrele în alimentație gradual. O adăugare bruscă a acestora poate cauza balonare;
- Îmbunătățiți-vă dieta. Adăugați în dietă psyllium, derivate din planta Plantago psyllium. De asemenea, puteți încerca să măcinați semințele de psyllium și să adăugați zilnic o linguriță în lichide reci. Această băutură trebuie consumată imediat după preparare, întrucât aceasta se poate gelifica;
- Consumați lichide din belșug. Consumul de cel puțin doi litri de apă pe zi este recomandat întotdeauna, în special dacă decideți să creșteți cantitatea de fibre consumată;
- Evitați alimentele procesate, precum făină albă și orezul alb;
- Preveniți constipația. Puteți preveni constipația prin medicamente ce înmoaie scaunul. Nu folosiți laxative și supozitoare pe termen lung fără a consulta medicul. Cel mai bun mod de a preveni constipația este prin consumul de prune, suc de prune și de semințe de psyllium, întrucât acestea sunt laxative naturale;
- Faceți exerciții fizice regulat. Exercițiile fizice pot ajuta la menținerea tonusului muscular al intestinelor, ce încurajează peristaltismului intestinal (mișcările ce favorizează eliminarea scaunului). Multe persoane fac greșeala să nu folosească toaleta imediat ce au nevoie, iar acest lucru poate duce, de asemenea, la constipație. Dacă aveți nevoie la toaletă, nu amânați și nici nu ignorați.
Diverticulita. Când trebuie sunat la 112
Diverticulita poate evolua uneori rapid și provoca complicații severe, motiv pentru care recunoașterea semnelor de alarmă este esențială. Dr. Mateescu atrage atenția că, în cazul persoanelor diagnosticate cu diverticulită, anumite simptome impun apelarea imediată a serviciilor de urgență.
Chemați imediat o ambulanță dacă:
- aveți sângerări anale;
- aveți semne de șoc (leșin, amețeală, slăbiciune) – acest lucru poate semnala sângerarea unui diverticul;
- apar frisoane, febră, greață, vărsături, dureri abdominale puternice sau umflarea abdomenului (mai ales dacă se accentuează în timpul unor mișcări);
- apare sânge în scaun;
- apar secreții vaginale anormale.
Diverticulita nu este o afecțiune care trebuie ignorată. Deși începe adesea cu simptome aparent banale, poate evolua rapid către complicații serioase. Vestea bună este că riscul poate fi redus semnificativ printr-o alimentație corectă, hidratare adecvată și prevenirea constipației. Informarea corectă și prezentarea la medic la primele semne de alarmă pot face diferența dintre un episod ușor și o urgență medicală.
Foto: shutterstock.com
