Constipatia este frecventa, afectand pana la 30% din populatia generala. Unele categorii de pacienti sunt mai des afectate, de exemplu, pacientii varstnici, indeosebi cei din centrele de ingrijire (50-75%). Constipatia se refera la un tranzit intestinal incetinit sau la emisia unui scaun de consistenta tare.
Constipatia severa include obstipatie (incapacitatea de a emite materii fecale sau gaze) si impactarea fecala, care pot progresa pana la obstructie intestinala (ocluzie), cu potential letal. Definitia constipatiei include urmatoarele aspecte: tranzit intestinal incetinit (de regula, de maximum trei ori pe saptamana), dificultate in timpul defecatiei (efort de scremere in peste un sfert dintre scaunele emise sau senzatie subiectiva de scaun tare ori senzatie de evacuare incompleta a intestinului.
O afectiune, cauze multiple
Cauzele constipatiei pot fi primare (congenitale) si dobandite. O varietate de anomalii structurale (mecanice, morfologice, anatomice) pot fi, de asemenea, cauza constipatiei: leziunile maduvei spinarii, boala Parkinson, cancerul colonic, fisurile anale, proctita si disfunctia planseului pelvin. Constipatia poate avea si cauze functionale (neurologice), precum anism, sindromul de perineu coborat, boala Hirschprung.
La copii, constipatia apare de regula mai frecvent in trei etape, si anume: dupa initierea alimentatiei cu formule de lapte sau alimente procesate, in perioada antrenamentului pentru toaleta si dupa inceperea gradinitei si a scolii.
La varstnici, cauzele includ aportul insuficient de fibre in dieta, de lichide, reducerea gradului de activitate fizica, hipotiroidia, efectele adverse ale medicatiei si obstructia cauzata de un cancer colorectal inca nediagnosticat.
11 cauze surprinzatoare ale constipatiei
Dieta are un rol important
Constipatia primara sau functionala este forma cea mai frecventa, are durata de peste sase luni si nu este data de alte cauze, precum efecte adverse ale medicatiei sau o alta afectiune medicala. Nu se asociaza cu durere abdominala, aceasta caracteristica permitand deosebirea de sindromul de colon iritabil. Constipatia poate fi provocata sau exacerbata de o dieta cu aport scazut de fibre, de lichide sau chiar de tinerea unor diete de slabire. Constipatia este clar asociata cu o alimentatie bazata pe paine, fainoase, produse de patiserie (covrigi), dulciuri, carne si branza, lipsita de legume, cereale (tarate de grau, fulgi de ovaz) si fructe, deci saraca in fibre vegetale.
Medicamente si afectiuni care duc la constipatie
Multe medicamente au ca efect secundar nedorit constipatia, cum sunt medicamentele folosite pentru tratamentul durerii, al bolilor psihiatrice, al hipertensiunii arteriale, pentru alergii sau pentru afectiuni neurologice. Afectiunile metabolice si endocrine care pot cauza constipatie includ hipercalcemia, hipotiroidia, diabetul zaharat, fibroza chistica si boala celiaca.Bolile musculare care se pot manifesta prin constipatie sunt distrofia musculara si miotonica. Constipatia poate avea si cauze psihologice, cea mai frecventa fiind retinerea voluntara a scaunului din motive precum teama de durere, teama de toaletele publice sau din comoditate.
Diagnostic si examinari
Diagnosticul este clinic, bazat pe anamneza pacientului. Scaune de consistenta tare, dificil de eliminat sau alcatuite din bucatele mici tari („bobite de iepuri”) reprezinta constipatie, chiar daca pacientul are scaun zilnic. Alte simptome legate de constipatie includ balonarea, durerea abdominala, starea de oboseala sau senzatia de golire incompleta a intestinului. La examenul fizic se poate observa un abdomen balonat, eventual se pot palpa scibale (bucati mari de scaun care pot fi simtite). La tuseul rectal se poate aprecia tonusul sfincterului anal, consistenta scaunului, eventualele modificari patologice ale acestuia ca: prezenta sangelui, evaluarea prezentei sau absentei hemoroizilor, tumorilor, polipilor sau fisurilor anale. Radiografia digestiva se efectueaza in cazul suspiciunii de ocluzie intestinala si poate releva materii fecale impactate in colon. Colonoscopia permite diagnosticul cauzelor organice ale constipatiei, precum stenoze tumorale sau postoperatorii, polipi sau fisuri anale.
7 trucuri pentru a scapa de constipatie in vacanta
Tratamentul constipatiei, adaptat cauzei
Stabilirea diagnosticul constipatiei presupune prezenta a cel putin doua dintre urmatoarele simptome, cel putin 12 saptamani dintr-un an:
- Efort de scremere in peste un sfert din defecatii;
- Scaun tare in peste un sfert din defecatii;
- Senzatie de evacuare incompleta in peste un sfert din defecatii;
- Senzatie de obstructie anorectala in peste un sfert din defecatii;
- Manevre manuale pentru a facilita peste un sfert din defecatii;
- Mai putin de trei scaune pe saptamana;
- Criterii insuficiente pentru sindromul de colon iritabil.
Tratamentul presupune descoperirea si tratarea cauzei care a generat acest simptom. Tratamentele includ regim igieno-dietetic, administrare de laxative, clisme, psihoterapie si, rareori, in situatii aparte, interventii chirurgicale.
