În ultimii doi ani, populația a fost nevoită să asimileze un nivel de stres extrem de ridicat, generat atât de pericolul reprezentat de îmbolnăvirea cu COVID-19, cât și de efectele secundare ale pandemiei, de la insecuritatea locului de muncă și până la dificultatea de a te întâlni cu cei dragi.
Sistemul gastric este una dintre zonele în care stresul continuu cauzează tulburări funcționale.
Bolile digestive funcționale sunt afecțiuni de lungă sau de foarte lungă durată și sunt puțin influențate de medicamente sau de regim alimentar. Acestea apar prin perturbarea pragului de percepție al durerii cu resimțirea stimulilor dureroși în mod amplificat.
Pacientul prezintă în mod cronic diverse simptome digestive – durere abdominală; balonare; diaree; constipație sau eructații, însă organele pe care el le crede răspunzătoare pentru aceste simptome sunt normale morfologic şi structural. În plus, analizele de sânge sunt în parametrii normali.
Stresul și anxietatea determină activarea celulelor pro inflamatorii intestinale și a hormonilor eliberatori de corticotropină cu creșterea permeabilității și alterarea barierei epiteliale digestive.
În condiții de stres, secreția acidului gastric poate crește, ceea ce determină senzația de arsură retrosternală și inflamarea esofagului (reflux gastroesofagian).
Tulburări gastrice cauzate de stres
Cea mai cunoscută tulburare funcțională la nivelul abdomenului superior este dispepsia funcțională care se manifestă ca durere, arsură, disconfort, senzație de balonare, toate localizate la nivelul etajului abdominal superior și având o durată de peste 6 luni. Ca și în cazul celorlalte afecțiuni de tip funcțional, este definitorie prezența diferitelor tipuri de simptome în condițiile în care organele bănuite că le generează sunt normale structural. S-a observat că rata dispepsiei funcționale este mult mai crescută la persoanele cu anxietate și depresie.
Alte afecțiuni determinate de stres sunt greața funcțională; eructația excesivă supragastrică și gastrică; sindromul de distres postprandial (plenitudine postprandială); sindromul de vomă recurentă.
Cum scăpăm de afecțiunile funcționale ale sistemului gastric?
În primul rând, ar trebui să încercăm să reducem nivelul de stres. O parte esențială o reprezintă autocontrolul și autosugestia. În timpul liber este recomandat să contrabalansăm nivelul de stres acumulat cu activități de relaxare, prin sport, dans, muzică, excursii în aer liber, călătorii, concedii.
În situațiile în care nivelul de stres depășește mijloacele personale de adaptare și soluționare a problemelor încât declanșează probleme de sănătate, este potrivit să apelăm la consiliere prin psihoterapie.
Alimentele sunt mai puțin implicate în apariția durerii la nivelul stomacului. Totuși, când ne confruntăm cu probleme gastrice este bine să reducem consumul anumitor alimente greu digerabile precum grăsimile sau al unor alimente iritante precum condimentele în exces, ardeiul iute, usturoiul, afumături, mezeluri, tocături, prăjeli, acrituri.
Pentru durerea de stomac se recomandă medicamente antisecretorii (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol etc.) sau antihistaminice (ranitidina, famotidina). Dacă pacientul prezintă greață sau vărsătură se pot administra antiemetice de tipul domperidonei sau metoclopramidului.
Greață de la stres? Când apare și cum scăpăm de ea
Probleme digestive, alte cauze
Afecțiunile digestive sunt preponderent provocate de infecția cu Helicobacter Pylori, de autoadministrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene, de refluxul biliar sau de cauze autoimune. Infecția cu bacteria Helicobacter Pylori netratată poate genera gastrită, ulcer sau cancer gastric.
Administrarea de medicamente antiinflamatorii (aspirina, ibuprofen, ketoprofen, diclofenac) pentru afecțiuni articulare; cardio-vasculare sau migrena frecvent, fără a se asocia cu medicamente antisecretorii în scopul protecției stomacului poate genera gastrită sau ulcer gastro-duodenal.
Complicații
Pacientul ar trebui să se prezinte de urgență la medicul specialist dacă prezintă simptome precum vărsătura în mod repetat și vărsătura cu sânge; anemia; scăderea în greutate; disfagia (dificultate la înghițire); simptomele neresponsive la tratamentul simptomatic uzual, mase abdominale palpabile.
În cazul în care pacientul prezintă semnele de alarmă de mai sus și nu se prezintă la medic, poate întârzia diagnosticul unor afecțiuni grave precum ulcer gastric sau duodenal; cancer gastric; boli inflamatorii intestinale. Pot apărea, de asemenea, complicații ca hemoragia digestivă, perforația, anemia severă, ocluzia înaltă, chiar pierderea vieții.
