Diabetul zaharat este o boală metabolică al cărui control se obţine prin optimizarea stilului de viaţă (alimentaţie corectă şi exerciţiu fizic), stare psihică optimă şi medicaţie antidiabetică. Legătura dintre diabet şi depresie este una bine documentată, care nu trebuie neglijată pentru o bună gestionare a celor două afecţiuni.
Persoanele care suferă de diabet zaharat tip 1 şi 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta depresie, sindrom anxios şi tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populaţia generală. Se estimează că aproximativ 30% dintre persoanele care suferă de diabet zaharat vor dezvolta simptome clinice de depresie şi 10% vor dezvolta o formă de depresie severă.
Diabet – depresie, factori de risc
Factorii de risc care pot duce la depresie în cazul persoanei cu diabet zaharat sunt:
- sexul feminin;
- instabilitatea financiară şi sărăcia;
- controlul glicemic precar cu apariţia hipoglicemiilor frecvente;
- evoluţia de lungă durată a diabetului zaharat;
- complicaţiile cronice ale diabetului zaharat;
- obezitatea.
Apariţia diabetului zaharat la persoanele cu depresie
Depresia reprezintă o tulburare psihică, care poate influenţa negativ stilul de viaţă, cu creşterea riscului de a dezvolta afecţiuni precum diabetul zaharat, boli cardiovasculare etc. Studiile de specialitate au evidenţiat un risc de 60% de a dezvolta diabet zaharat tip 2 la persoanele care suferă de depresie. Cauzele, un dezechilibru în reglarea sistemului nervos autonom şi eliberarea de compuşi inflamatori care vor duce la creşterea rezistenţei la insulină. În consecinţă:
- depresia va duce la un control metabolic precar pe termen lung, care va creşte riscul de diabet zaharat şi de comorbidităţi;
- persoanele care suferă de depresie prezintă o toleranţă şi un răspuns scăzut în la modificarea completă a stilului de viaţă;
- depresia accentuează simptomele medicale şi scade toleranţa persoanei suferinde faţă de acestea.
Conexiunea dintre depresie și alimentație
Persoanele care suferă de depresie au o preocupare redusă faţă de propria persoană, un regim alimentar dezechilibrat, atât ca frecvenţă a meselor, cât şi din punct de vedere al compoziţiei nutritive a alimentelor. O alimentaţie de tip fast food, bogată în zaharuri şi grăsimi saturate, va duce la un dezechilibru metabolic cu creşterea glicemiei, ceea ce va duce în timp la un diabet zaharat dezechilibrat. Depresia nu va fi controlată doar prin alimentaţie. Dar o alimentaţie echilibrată împreună cu terapia corectă va duce la un control glicemic superior şi la o calitate crescută a vieţii.
Valorile glicemiei şi dezechilibrul hormonal
În depresie, se constată o producţie crescută de cortizol – „hormonul stresului” şi una scăzută de serotonă, hormonul care ajută la o stare psihică de bine. Persoanele sănătoase vor prezenta de-a lungul zilei fluctuaţii normale ale cortizolului. Astfel, cortizolul este secretat la un nivel maxim dimineaţa, la primele ore, şi la unul minim noaptea. La persoanele care suferă de diabet zaharat, nivelul cortizolului va fi modificat, putând să existe fluctuaţii cu creşteri excesive oricând în timpul zilei şi nopţii, ceea ce poate duce la un control glicemic precar. Cortizolul ajută la controlul glicemiei din sânge, dar poate duce şi la creşterea glicemiei prin mecanismul de gluconeogeneză.
Foto: shutterstock.com
