In momentul in care auzim de diabet, ne gandim in general la diabetul zaharat. Medicina a teoretizat inca o forma de diabet: diabetul insipid. Cele doua forme ale bolii sunt profund diferentiate, prin cauzele si efectele asupra organismului.
Diabetul zaharat este o afectiune cronica si se caracterizeaza prin hiperglicemie sau, mai exact, niveluri ridicate ale glucozei in sange. Afectiunea are drept cauza imposibilitatea pancreasului de a produce suficienta insulina sau dificultatea organismului de a utiliza insulina produsa pentru a transforma glucoza in energie. Insulina este un hormon care, in conditii de sanatate, metabolizeaza glucoza din sange. O boala total diferita este diabetul insipid, care se leaga de imposibilitatea rinichilor de a concentra urina. Astfel, apare fenomenul numit poliurie, adica emiterea unei cantitati mari de urina, insa diluata. Principalul simptom al acestei forme de diabet este polidipsia, o sete intensa, nejustificata.
Tipuri de diabet insipid
Aceasta forma de diabet tine de o functionare necorespunzatoare a rinichilor sau de o absenta a hormonului antidiuretic. Acest hormon impiedica in mod normal trecerea unei cantitati exagerate de lichide in vezica urinara. Diabetul insipid comporta doua forme de manifestare: diabetul insipid central si diabetul insipid nefrogenic. Vorbim de o forma centrala in conditiile in care hormonul antidiuretic lipseste total sau nu este secretat in circulatie. Atunci cand hormonul exista, dar nu actioneaza asupra tubului colector, vorbim de diabetul insipid nefrogenic.
Cauzele diabetului insipid
Cauzele acestei forme de diabet se diferentiaza in functie de cele doua forme pe care aceasta boala le comporta. Astfel, diabetul insipid central poate fi produs de: o tumora la nivelul hipotalamusului (zona responsabila cu reglarea unor senzatii precum foamea, setea sau dorinta sexuala), afectiuni ale hipofizei (glanda cu rol de control al activitatii celorlalte glande ale organismului), traumatismul cranian, tuberculoza, meningita, encefalita (inflamare a encefalului), metastaza a unui cancer cranian. Exista si cazuri in care cauzele diabetului insipid central nu pot fi identificate. Diabetul insipid nefrogenic poate avea cauze congenitale, ca urmare a ingestiei unor medicamente pe baza de litiu sau antibiotice. Mai poate fi produs de pielonefrita (inflamatie renala), amiloza (formarea unor depozite de proteine in organism), potomanie (constanta nevoie de a consuma cantitati mari de apa).
Cum recunoastem diabetul insipid?
Pacientul bolnav de diabet insipid va elimina urina in cantitati mari, intre 5 si 8 litri (poliurie) pe zi. Urina eliminata este foarte diluata, saraca in zahar sau albumina. Pacientul va pierde in greutate, va avea o stare generala de slabiciune, dureri de cap, scaderea temperaturii (hipotermie), o diminuare a nivelului de sodiu din plasma sangvina si o sete intensa datorata, desigur, pierderilor mari de lichide din organism. Daca prezentati oricare dintre simptomele de mai sus, prezentati-va la medic. Unele dintre aceste manifestari pot fi caracteristice si altor afectiuni.
Diagnosticarea se face doar de medic
Pentru stabilirea unui diagnostic exact, este necesara efectuarea unei serii de teste. Doar astfel medicul va putea prescrie un tratament cu tinta precisa pentru tipul de diabet pe care pacientul il manifesta:
Testul de restrictie hidrica Analiza urinei Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) Istoricul medical al familiei Cum ne tratam?
Metodele de tratament sunt diferentiate in functie de forma de diabet. Pentru diabetul insipid central, a carui cauza este insuficienta de hormon antidiuretic (ADH), tratamentul presupune aducerea in organism a unui hormon inlocuitor. Acesta este un hormon de sinteza, numit desmopresina si se gaseste sub mai multe forme de administrare: pe cale orala, injectii sau solutie pentru pulverizari nazale. Medicamentele pe baza acestui hormon sunt eficiente in tratarea poliuriei. Este indicat ca pacientii sa bea multa apa, pentru a evita deshidratarea. Cei care se afla sub tratamentul cu suplimente de hormoni trebuie sa consume o cantitate de lichid limitata. Sub influenta desmopresinei, rinichii nu mai produc urina in exces. Cantitatea necesara este stabilita de medicul curant. Diabetul insipid nefrogenic necesita adoptarea unui regim alimentar care sa aiba o cantitate scazuta de sare. Aceasta schimbare va reduce emisia de urina. Consumul de apa este insa necesar pentru a nu dezvolta deshidratarea organismului. In cazul in care medicamentele se fac responsabile de astfel de modificari, este necesara regandirea schemei de tratament, insa numai sub indrumare medicala de specialitate.
Text: Irina Chelarescu
Consultant: Dr. Sorina Aniculesei,
Medic primar endocrinolog
[email protected]
