Spondilita anchilozantă este o afecțiune inflamatorie cronică a coloanei vertebrale care afectează în mod special adulții tineri. Dacă simțiți dureri de spate persistente, în special dimineața și acestea se ameliorează la mișcare, sunteți la articolul potrivit.
Ce este spondilita anchilozantă?
Spondilita anchilozantă este o boală reumatismală inflamatorie cronică care afectează coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace – zona dintre coloană și bazin. Denumirea provine din greacă: spondylos= vertebra, ankylos= încovoiat, itis= inflamație.
În spondilita anchilozantă sistemul imunitar atacă în mod greșit propriile articulații, provocând inflamație cronică. În timp, inflamația poate duce la sudarea treptată a vertebrelor, rezultând rigidizarea coloanei.
Spondilita anchilozantă se declanșează de regulă între 20 și 40 de ani și este de 2-3 ori mai frecventă la bărbați decât la femei.
Ce cauze și factori de risc are spondilita anchilozantă?
Cauza exactă a spondilitei anchilozante nu este pe deplin cunoscută, dar cercetările arată că la baza acestei boli este o combinație între predispoziția genetică și factorii de mediu:
- Factorul genetic: gena HLA- B27 – este prezentă la peste 90% dintre persoanele cu spondilită anchilozantă, dar în același timp este important de reținut că nu toți cei care au această genă dezvoltă spondilită anchilozantă.
- Istoricul familial: persoanele cu rude de gradul I afectate au un risc de 5-16 ori mai mare de a dezvolta spondilita anchilozantă.
- Sexul masculin: bărbații sunt mai predispuși decât femeile, dar în cazul femeilor din cauza simptomelor cu manifestare mai difuză boala este subdiagnosticată.
- Vârsta: debutul are loc frecvent între 17 și 35 de ani.
- Infecțiile: anumite infecții intestinale sau urinare pot declanșa sau agrava spondilita anchilozantă la persoanele predispuse genetic.
- Fumatul: fumatul agravează evoluția bolii și reduce răspunsul la tratament.
Cum se manifestă spondilita anchilozantă?
Spondilita anchilozantă se instalează treptat, iar simptomele pot fi confundate ușor cu o banală durere de spate, dar există aspecte ale afecțiunii ce pot di diferențiate de alte dureri de spate, dacă sunt cunoscute:
- Durere inflamatorie de spate: durere lombară joasă persistentă, mai ales pe timp de noapte sau dimineața la trezire- este o trăsătură definitorie a spondilitei anchilozante.
- Rigiditatea matinală: redoare matinală care durează mai mult de 30 de minute – spre deosebire de durerile mecanice obișnuite, care cedează la odihnă.
- Ameliorare la mișcare: durerea se ameliorează la mișcare și la exerciții fizice, dar în repaus se agravează.
- Afectarea altor articulații: durerea sau umflarea genunchiului, gleznei, umerilor sau șoldurilor.
- Uveita: ochi roșii, dureroși, sensibili la lumină – apare la 25-40% dintre pacienți.
- Oboseală cronică: senzație permanentă de oboseală, dificultate de concentrare.
- Entezite: durere la presiunea pe tendoane – ahilian, plantar.
Spondilita anchilozantă, simptome diferite la femei
Durerea lombară joasă şi la nivelul şoldurilor reprezintă simptomul care va determina pacientul să se adreseze medicului. Însă unele cercetări arată că femeile au tendinţa de a prezenta şi alte simptome care nu sunt atât de frecvente la bărbaţi. Dintre acestea amintim:
- durere la nivel cervical;
- durere la nivelul articulaţiilor periferice (genunchi şi glezne);
- durere nocturnă;
- rigiditatea articulaţiilor;
- oboseală;
- entezită (inflamaţia inserţiilor osoase ale tendoanelor şi ligamentelor).
Spondilita anchilozantă este asociată cu o serie de simptome „extraarticulare”, adică simptome care afectează alte zone decât articulaţiile. Este posibil ca femeile să prezinte aceste simptome în proporție mai mare decât bărbaţii, ceea ce poate contribui la întârzierea diagnosticului. Mai multe studii au descoperit că femeile cu spondilită anchilozantă au o prevalenţă mai mare a bolilor inflamatorii intestinale, a psoriazisului şi a uveitei.
Simptome care sunt semnale de alarmă și necesită consultație medicală
Dacă prezintați oricare dintre următoarele semne apelați la medic cât mai repede, deoarece diagnosticarea timpurie a spondilitei anchilozante face diferența dintre o viață normală și o coloană vertebrală rigidă:
- durere de spate care durează de mai mult de 3 luni la o persoană sub 45 de ani;
- rigiditate matinală a coloanei care trece greu: după 30-45 de minute;
- durerea se ameliorează la mers sau la exerciții, dar revine la repaus;
- episoade repetate de ochi roșu, dureros, fără cauză aparentă;
- dureri la nivelul tendoanelor – călcâi, talpă;
- oboseală nejustificată însoțită de durere articulară;
- spondilita anchilozantă în familie – în special rude de gradul I.
Diagnosticul de spondilită anchilozantă întârzie în medie 8-10 ani de la primele simptome. Apelați cât mai devreme la medic!
Cum se stabilește diagnosticul de spondilită anchilozantă?
Diagnosticarea spondilitei anchilozante se bazează pe evaluare clinică, analize de laborator și imagistică medicală:
- Consultație reumatologică: anamneză și examen clinic pentru evaluarea tipului de durere, nivelul de mobilitate al coloanei și istoricul familial.
- Analize de sânge: testul HLA-B27 – prezența genei poate crește suspiciunea clinică, dar nu confirmă boala
- Markeri inflamatori: VSH și proteina C-reactivă – sunt crescuți în spondilita anchilozantă.
- Radiografia bazinului: prima investigație imagistică recomandată – evidențiază modificările de la nivelul articulațiilor sacroiliace.
- RMN coloană și sacroiliac: arată inflamația activă chiar înainte ca modificările osoase să apară pe radiografie – esențial pentru diagnostic precoce.
Markeri diagnostici femei vs bărbaţi
Diagnosticarea acestei afecţiuni în cazul femeilor este de multe ori întârziată, o cauză fiind credinţa învechită că spondilita anchilozantă nu apare în mod obişnuit la femei şi că simptomele sunt mai uşoare.
În plus, este mai probabil ca femeile cu spondilită anchilozantă să fie diagnosticate greşit cu o altă boală precum artrita reumatoidă, fibromialgia sau sacroileita. Astfel, perioada de timp de la debutul simptomelor până la diagnosticarea corectă va fi mai lungă. O metaanaliză din 2017 care a analizat rezultatele a 42 de studii a arătat că întârzierea diagnosticului pentru bărbaţi a fost în medie de 6,5 ani, comparativ cu 8,8 ani pentru femei.
Markerii diagnostici reprezintă anumiţi parametri biologici care ajută la diagnosticarea bolilor. În cazul spondilitei anchilozante, aceştia diferă în funcţie de sex, ceea ce face mai dificilă diagnosticarea acestei afecţiuni la femei.
IL-17 (Interleukina-17) este o proteină specifică care are rol în generarea răspunsului imun în prezenţa bacteriilor sau virusurilor. Activarea anormală a acestei proteine are loc în cadrul mai multor boli autoimune. Nivelul seric al IL-17 s-a dovedit a fi semnificativ crescut la bărbaţii cu spondilită anchilozantă, însă nu şi la femei.
PCR (proteina C reactivă) arată un nivel crescut de inflamaţie. Iar la femeile cu spondilita anchilozantă nivelurile PCR sunt mai mici decât la bărbaţi.
Tratamentul spondilitei anchilozante
Nu există tratament curativ pentru spondilita anchilozantă, dar tratamentul are ca scop controlul inflamației, reducerea durerii și prevenirea deformărilor. Planul terapeutic este personalizat, în funcție de nevoile fiecărui pacient.
Tratament medicamentos:
- Antiinflamatoare nesteroidiene: prima linie de tratament – ibuprofen, naproxen, diclofenac – reduc durerea și inflamația;
- Agenți biologici – pentru formele moderate sau severe care nu răspund la AINS;
- Inhibitorii JAK – opțiune mai nouă cu administrare orală;
- Corticosteroizi injectați local – în articulațiile inflamate, pe perioade scurte.
Fizioterapie și kinetoterapie (esențiale în tratamentul spondilitei anchilozante):
- exerciții zilnice de mobilizare a coloanei – întinderi, exerciții de extensie;
- hidroterapia și înotul – reduc presiunea pe articulații și mențin mobilitatea;
- tehnici de respirație – pentru menținerea expansiunii cutiei toracice;
- posturologie – menținerea unei posturi corecte previne deformările în timp.
Tratament chirurgical
- proteză de șold – în cazurile în care șoldul este sever afectat;
- osteotomia vertebrală – în cazuri rare, pentru corectarea deformărilor severe ale coloanei.
Modificări ale stilului de viață
- renunțare la fumat – agravează semnificativ evoluția spondilitei anchilozante;
- activitate fizică regulată – nu repaus!
- saltea fermă și pernă joasă pentru o postură corectă în timpul somnului;
- evitarea pozițiilor încovoiate prelungit – la birou, la volan, la telefon;
- alimentație antiinflamatorie – pește gras, legume, fructe, ulei de măsline, semințe.
Complicații date de spondilita anchilozantă
Netratată sau tratată incorect spondilita anchilozantă poate duce la următoarele complicații:
- Sudarea vertebrelor – anchiloză – coloana devine rigidă, cu postură în arc de cerc.
- Uveită cronică – risc de pierdere a vederii dacă nu se tratează de urgență.
- Osteoporoză – inflamația cronică reduce densitatea osoasă și crește riscul de fracturi.
- Afectare cardiacă – inflamația poate afecta aorta și valvele cardiace.
- Afectare pulmonară – în formele avansate, rigidizarea cutiei toracice reduce capacitatea respiratorie.
- Sindromul cozii de cal (rar) – afectare neurologică prin compresia rădăcinilor nervoase lombare.
- Impact psihologic – depresie și anxietate – frecvent la pacienții cu spondilită anchilozantă cronică.
Cum puteți preveni spondilita anchilozantă
Spondilita anchilozantă nu poate fi prevenită complet, mai ales dacă există predispoziție genetică. Se poate reduce riscul de complicații și se poate îmbunătăți calitatea vieții:
- consultație reumatologică precoce, la primele semne de durere inflamatorie de spate;
- monitorizare periodică – analize de sânge și investigații imagistice la intervale stabilite de medic;
- vaccinare – pacienții cu spondilită anchilozantă cu tratament biologic trebuie să- și facă neapărat vaccinurile gripale, pneumococic;
- exerciții zilnice – 20-30 de minute;
- evitarea fumatului și a alcoolului;
- gestionarea stresului – poate declanșa episoadele inflamatorii.
Sfatul specialistului
Principalele recomandări ale specialiștilor în reumatologie pentru persoanele cu spondilită anchilozantă sunt:
- Nu apelați la automedicație cu antiinflamatoare pe perioade lungi de timp.
- Nu abandonați kinetoterapia în perioadele fără durere – tocmai în aceste momente contează foarte mult.
- Comunicare deschisă cu medicul în legătură cu evoluția bolii și cu rezultatele tratamentului.
- Alăturarea la grupuri de suport – pacienții cu spondilită anchilozantă care împărtășesc experiența afecțiunii au aderență mai bună la tratament.
- Informarea se face din surse sigure: medic, farmacist și site-uri medicale avizate.
Foto: shutterstock.com
