Guta este o formă frecventă şi complexă de artrită, ce poate afecta pe oricine. Este caracterizată prin atacuri severe de durere, umflare, roşeaţă şi sensibilitate la nivelul articulaţiilor, cel mai adesea la degetul mare de la picior.
Atacul de gută poate apărea brusc şi vă poate trezi noaptea din somn, cu senzaţie de „arsură” la nivelul degetului. Articulaţia afectată este caldă, umflată şi sensibilă la atingere, atât de mult încât vă poate crea disconfort chiar acoperirea cu cearşaful. Atacurile de gută pot fi prevenite prin administrarea de medicamente pe termen lung.
Cauzele gutei
Excesul de acid uric din sânge favorizează apariţia gutei. Acidul uric poate proveni din două surse: din dietă şi produs de organism. În mod normal, acidul uric în exces este filtrat la nivelul rinichilor şi apoi excretat prin urină. Dacă organismul produce o cantitate prea mare de acid uric sau nu este excretat prin urină, se acumulează cristale de uraţi la nivelul articulaţiilor şi tendoanelor. Aceste cristale cauzează inflamaţie intensă, ce are ca şi consecinţe durerea intensă şi umflarea articulaţiei.
Factorii de risc pentru gută
Cel mai frecvent factor de risc pentru gută este reprezentat de consumul de alcool în exces, în special de bere. De asemenea, mai poate apărea şi în urma intervenţiilor chirurgicale, traumatismelor, perioadelor de stres, a dietelor bogate în carne şi fructe de mare sau a administrării unor antibiotice.
Guta mai poate apărea în prezenţa unor tumori sau cancere. Riscul de dezvoltare a gutei este mai mare la persoanele care suferă de hipertensiune arterială, diabet şi obezitate.
Care sunt simptomele gutei
Cele mai frecvente simptome includ:
- durerea severa şi bruscă la nivelul unei articulaţii, ce apare de obicei noaptea sau dimineaţa;
- sensibilitate la nivelul articulaţiei. De asemenea, poate apărea o coloraţie roşiatică sau mov;
- rigiditatea articulaţiei.
Dacă guta nu este tratată pe o perioadă lungă de timp, cristalele pot forma nişte noduli sub piele, în jurul articulaţiei, denumiţi „tofi” gutoşi. Aceştia nu sunt dureroşi, însă pot influenţa aspectul articulaţiei.
Cum se stabileşte diagnosticul gutei
Guta poate fi diagnosticată cu ajutorul următoarelor investigaţii:
- analiza lichidului sinovial. Aceasta presupune extracţia lichidului de la nivelul articulaţiei afectate. Ulterior, acesta este examinat în laborator.
- analize de sânge. Acestea sunt necesare pentru dozarea acidului uric şi a creatininei din sânge. Însă, acestea trebuie corelate cu alte investigaţii pentru certitudinea diagnosticului de gută.
- radiografia. Aceasta poate exclude şi alte cauze de inflamaţie articulară.
- ecografia musculoscheletală poate detecta prezenţa cristalelor la nivelul unei articulaţii.
- tomografia computerizată poate indica prezenţa cristalelor chiar dacă nu există o inflamaţie acută. Această investigaţie, insa, nu este considerată de rutină pentru a diagnostica guta.
Dieta in guta: ce trebuie sa stiti
Care este tratamentul gutei
Tratamentul gutei este, de obicei, medicamentos. Acesta se stabileşte de către medic, în funcţie de starea de sănătate curentă. Medicamentele folosite tratează atacurile acute şi le previn pe celelalte ulterior. De asemenea, acestea reduc şi complicaţiile care pot apărea, precum dezvoltarea tofilor gutoşi, cauzate de depozitele de cristale.
Printre medicamentele cel mai des folosite se numără antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofen, celecoxib), colchicina (pentru a reduce durerea), corticosteroizii, medicamente care blochează producerea acidului uric (allopurinol).
Metode prin care poate fi prevenită guta
Pentru a preveni guta este indicat să aveţi grijă la dietă. Limitaţi consumul de alcool, grăsimile şi alimentele care pot creşte nivelul acidului uric (carnea, sardinele, şunca, fructele de mare). De asemenea, este indicat să menţineţi o greutate normală.
Beţi multă apă pentru a preveni pietrele la rinichi şi faceţi controale medicale periodice dacă aveţi factori de risc sau membri în familie care suferă de gută.
