Gripa este o infecţie virală care vă atacă sistemul respirator – nasul, gâtul şi plămânii. Virusul gripei se deplasează prin aer în picături atunci când cineva cu infecţie tuseşte, strănută sau vorbeşte. Puteţi inhala picăturile sau puteţi prelua germenii prin contact direct – de pe un obiect – şi apoi să le transferaţi la ochi, nas sau gură.
Sezonul gripei începe din octombrie și poate tine până în luna mai. Virusurile gripale sunt în continuă schimbare, iar tulpini noi apar în mod regulat. Dacă ați avut gripă în trecut, organismul dumneavoastră a produs deja anticorpi pentru a lupta împotriva acelei tulpini specifice de virus. Dacă virusurile gripale viitoare sunt similare cu cele pe care le-ați întâlnit înainte, fie prin apariția bolii, fie prin vaccinare, acei anticorpi pot preveni infecția sau pot reduce severitatea acesteia. Însă nivelurile de anticorpi pot scădea în timp! De asemenea, anticorpii împotriva virusurilor gripale pe care le-ați întâlnit în trecut s-ar putea să nu vă protejeze de noile tulpini de gripă.
Gripa, principalele simptome
Persoanele cu virusul sunt contagioase de la aproximativ o zi înainte de apariția simptomelor și până la aproximativ cinci zile după ce apar. Copiii și persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot fi contagioase pentru un timp puțin mai lung.
Semnele și simptomele comune ale gripei includ:
- febră;
- dureri musculare;
- frisoane și transpirații;
- durere de cap;
- tuse uscată, persistentă;
- dificultăți de respirație;
- oboseală și slăbiciune;
- nas înfundat sau/şi care curge;
- durere de gât;
- durere oculară;
- vărsături și diaree, dar acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulți.
Când să vă alarmaţi
Majoritatea persoanelor care fac gripă se pot trata acasă și adesea nu au nevoie să se prezinte la medic. Dar dacă aveți simptome de gripă și aveți risc de complicații, consultați imediat medicul. Centrul de Control şi Prevenţie al Bolilor (CDC) ne avertizează ca e important să luăm în calcul faptul că nu oricine cu gripă poate avea febră. Administrarea de medicamente antivirale poate reduce durata bolii şi poate ajuta la prevenirea problemelor mai grave.
Pentru adulți, semnele și simptomele de urgență pot include:
- dificultăți de respirație;
- dureri în piept;
- amețeli;
- convulsii;
- înrăutățirea condițiilor medicale existente;
- slăbiciune severă sau dureri musculare.
Semnele și simptomele de urgență la copii pot include:
- respiraţie dificilă;
- buze albastre;
- dureri în piept;
- deshidratare;
- dureri musculare severe;
- convulsii;
- înrăutățirea condițiilor medicale existente.
Gripa, factori de risc
Factorii care vă pot crește riscul de a dezvolta gripa sau complicațiile acesteia includ:
- Vârsta. Gripa sezonieră tinde să vizeze copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani și adulții de 65 de ani sau mai mult.
- Condiții de viață sau de muncă. Oamenii care locuiesc sau lucrează în unități cu mulți alți rezidenți, cum ar fi casele de bătrâni sau barăcile militare, au un risc mai mare de a dezvolta gripă. La fel şi persoanele internate în spital.
- Sistem imunitar slăbit. Tratamentele pentru cancere, utilizarea pe termen lung a steroizilor, transplantul de organe, cancerul de sânge sau HIV/SIDA pot slăbi sistemul imunitar. Acest lucru poate face mai ușor să prindeți gripa și, de asemenea, poate crește riscul de a dezvolta complicații.
- Boli cronice. Afecțiunile cronice, inclusiv bolile pulmonare (cum ar fi astmul) diabetul, bolile de inimă, bolile sistemului nervos, tulburările metabolice, o anomalie a căilor respiratorii și bolile de rinichi, ficat sau sânge, pot crește riscul de complicații ale gripei.
- Utilizarea aspirinei sub vârsta de 19 ani. Persoanele care au vârsta sub 19 ani și care primesc terapie pe termen lung cu aspirină sunt expuse riscului de a dezvolta sindromul Reye dacă sunt infectate cu gripă.
- Sarcina. Femeile însărcinate sunt mai susceptibile de a dezvolta complicații gripale, în special în al doilea și al treilea trimestru. Femeile sunt mai susceptibile de a dezvolta complicații legate de gripă până la două săptămâni după naștere.
- Obezitatea. Persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mult au un risc crescut de complicații ale gripei (n.n. – indicele de masa corporală = greutatea (kg)/înaltime(cm)2)
Avantajele vaccinării
CDC recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei pentru toată lumea cu vârsta peste 6 luni. Vaccinul antigripal vă poate reduce riscul de a dezvolta gripă, poate reduce riscul de a vă îmbolnăvi grav și reduce riscul de spitalizare.
Vaccinarea antigripală este deosebit de importantă în acest sezon, deoarece gripa și boala COVID-19 provoacă simptome similare. Vaccinarea antigripală ar putea reduce simptomele care ar putea fi confundate cu cele cauzate de COVID-19.
Este posibil să faceţi un vaccin COVID-19 în același timp cu vaccinul antigripal.
De reţinut! Vă puteți vaccina împotriva gripei şi dacă aveți o alergie la ouă.
Vaccinul antigripal sezonier din acest an oferă protecție împotriva celor patru viruși gripali care se așteaptă să fie cei mai frecvenţi în timpul sezonului gripal al anului. Vaccinarea se poate realiza la medicul de familie gratuit pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, gravide, copii, personalul medical şi persoanele peste 65 de ani. În România există următoarele tipuri de vaccinuri antigripale în funcție de vârsta pacientului:
- vaccin gripal tetravalent, virion fragmentat, inactivat, injectabil – se administrează copiilor începând de la 6 luni și adulților.
- vaccin gripal tetravalent, antigen de suprafață, inactivat, injectabil – se administrează copiilor începând de la 3 ani și adulților.
- vaccin gripal tetravalent viu atenuat, administrat pe cale nazală – se administrează copiilor între 2 și până la 18 ani.
Măsuri suplimentare de protecţie
Vaccinul antigripal începe să producă anticorpi la două săptămâni de la administrare și oferă protecție până la următorul sezon gripal.
Vaccinul antigripal nu este 100% eficient, așa că este, de asemenea, important să luați câteva măsuri pentru a reduce răspândirea infecției, inclusiv:
- Spalaţi-vă mainile. Spălarea des pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde este o modalitate eficientă de a preveni multe infecții comune. Sau folosiți dezinfectante pentru mâini pe bază de alcool dacă nu sunt disponibile apă și săpun.
- Evitați să vă atingeți fața. Evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura.
- Acoperiti-va tusea și strănutul. Tușiți sau strănutați într-un șervețel sau în cot. Apoi spalati-va pe mâini.
- Curățați suprafețele. Curățați în mod regulat suprafețele atinse des pentru a preveni răspândirea infecției prin atingerea unei suprafețe cu virusul pe ea și apoi a feței.
- Evitați aglomerația. Gripa se răspândește cu ușurință oriunde se adună oamenii – în centre de îngrijire a copiilor, școli, clădiri de birouri, săli de spectacol și transport public. Evitând aglomerația în timpul sezonului de gripă de vârf, vă reduceți șansele de infecție.
- Evitați persoanele bolnave. La fel, dacă sunteti bolnav, staţi acasă cel puțin 24 de ore după ce febra a dispărut, astfel încât să scadă riscul de a-i infecta pe cei din jur.
