Revista care te menține sănătos

Interviu

Dr. Roxana Petre: „Dacă virusul îşi păstrează caracterul sezonier, se va relua ciclul de îmbolnăviri până când vom avea disponibil un vaccin”

17 iunie 2020
Share
Exclusiv online
COVID-19, SARS-CoV-2, picăturile Pfluge, doctor infectionist, virus, coronavirus, virus respirator, infectie respiratorie, vaccin, spalarea mainilor, masca, purtarea măştilor, spălarea mâinilor,

SARS-CoV-2 este virusul care a pus planeta pe pauză de ceva vreme. O situaţie cu care nu ne-am întâlnit în vieţile noastre. Cel puţin nu la acest nivel. Dincolo de efectele şi complicaţiile pe care le dă celor afectaţi, COVID-19 a mai reuşit o „performanţă”, ne-a readus la stadiul de trib.

Avem tribul celor care urmăresc cu sufletul la gură informaţiile oficiale şi încearcă să respecte toate indicaţiile specialiştilor; tribul celor care nu au o idee bine definită despre COVID-19 şi SARS-CoV-2 şi care respectă doar indicaţiile ce le convin, adaptându-le după nevoile de moment. Mai avem şi tribul persoanelor care cred că e vorba despre o simplă răceală, deci ce contează regulile, că doar răciţi au mai fost. Desigur că nu putem să nu amintim de marele trib al înţelepţilor care ştiu sau, după cum probabil îşi închipuie, deţin adevărul! V-aţi dat seama că ne referim la cei care ştiu că totul este o mare conspiraţie: virusul a fost creat în laborator şi răspândit pentru a scăpa de cei slabi (bătrâni, bolnavi cronici etc.). Răspândire care, cel puţin pentru o parte dintre ei, s-a făcut cu ajutorul antenelor 5G.

Pentru a face lumină în multitudinea de informaţii despre COVID-19 şi SARS-CoV-2, am discutat cu dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecţioase în cadrul clinicilor Regina Maria. Dr. Roxana Petre este absolventă a Institutului Medico-Militar, şefă de promoţie 2009. Are competenţe clinice despre vaccinologie internaţională şi medicină de călătorie. Este membră a Societăţii Europene de Microbiologie şi Boli Infecţioase, a Societăţii Europene de Boli Respiratorii şi a Societăţii Naţionale de Boală Lyme.

Cum ieşim din casă echipaţi?

CDC (Centers for Disease Control and Prevention), precum şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) recomandă specific purtarea măştii la ieșirea din casă, în special în locurile unde distanţa socială nu poate fi ţinută controlat (magazine, pieţe, farmacii). Nu se recomandă în mod special purtarea mănușilor pentru că acestea pot da falsa impresie de siguranţă. Acestea pot fi contaminate în egală măsură ca și mâinile. De aceea, se recomandă spălarea mâinilor de fiecare dată când avem ocazia, minimum 20 de secunde, precum și dezinfectarea lor.

Sunt multe discuţii legate de purtarea măştilor. Pe scurt, când şi cum le purtăm? Cele din bumbac ne ajută?

Măştile sunt utile şi recomandate mai ales în locurile închise şi unde nu se poate controla păstrarea distanţării sociale. Vom purta mască când plecăm de acasă, în mijloacele de transport, la locul de muncă, la cabinetul medical, la spital, în supermarket-uri sau pieţe, în timpul plimbărilor.

Înainte de a pune masca este esenţială spălarea mâinilor cu săpun. Se verifică apoi ca masca să nu prezinte rupturi sau defecte. Masca trebuie să acopere nasul şi gura. Se va monta cu faţa colorată spre exterior şi marginea tare, în partea de sus a feţei. Se va fixa cu ajutorul buclelor, care se aşează după urechi. Dacă se vor folosi măşti cu prindere elastică, acestea se vor fixa la nivelul capului. Se va apăsa uşor marginea metalică a măştii pe baza nasului, pentru a fixa masca, trăgând în jos să acopere şi bărbia.

După folosire, înainte de a scoate masca, este importantă spălarea mâinilor cu apă şi săpun! Se va scoate masca ţinând de buclele pentru urechi şi se va împături apoi masca din interior spre exterior. Se va sigila masca într-o pungă de hârtie sau într-un plic, apoi se aruncă într-un coş de gunoi cu capac. După această manevră, spălaţi-vă din nou mâinile cu apă şi săpun.

Studiile arată că purtarea măştii diminuează considerabil transmiterea noului tip de coronavirus, dar şi transmiterea altor virusuri respiratorii. O persoană care nu prezintă simptome, dar infectată cu SARS-CoV-2, care nu poartă mască poate transmite virusul prin picăturile Pfluge (secreţii eliminate în timpul tusei sau strănutului) persoanelor din apropiere care poartă mască în proporţie de aproximativ 20%. Dacă ambele persoane care intră în contact apropiat poartă mască, riscul de transmitere a virusului scade până la 1-1.5%.

Dacă ne confecţionăm singuri măştile ar trebui să fim atenţi la un anumit aspect?

Recomandarea purtării măştii este făcută pentru persoanele adulte, dar şi pentru copiii peste 2 ani, menţionând aici că este interzisă persoanelor cu probleme respiratorii cronice.

Măştile sunt eficiente indiferent dacă sunt medicale sau dacă sunt confecţionate acasă din bumbac, conform indicaţiilor de pe site-ul oficial CDC. Dacă ne confecţionăm măşti din bumbac, acestea trebuie spălate după fiecare purtare la maşina de spălat la temperatura normală de spălare şi apoi călcate.

Ghid de cumpărături în timpul coronavirusului: 15 măsuri esenţiale

COVID-19, SARS-CoV-2, picăturile Pfluge, doctor infectionist, virus, coronavirus, virus respirator, infectie respiratorie, vaccin, spalarea mainilor, masca, purtarea măştilor, spălarea mâinilor,

Dezinfectăm cumpărăturile? Cu ce? Ce facem cu fructele şi legumele care nu sunt ambalate?

Cumpărăturile nu se vor dezinfecta cu soluţii care conţin clor sau care ne pot pune în pericol sănătatea. Acestea se pot spăla dacă sunt ambalate sub jet puternic de apă. Conservele ermetic închise se pot spăla cu detergent de vase şi apoi se pot clăti din abundenţă sub jetul de apă. Fructele şi legumele se vor spăla riguros sub jet de apă.

Este sigur să ne comandăm mâncare (gata preparată)?

În literatura medicală de specialitate nu s-a dovedit că noul coronavirus ar fi transmis prin intermediul mâncării. Putem comanda mâncare asigurându-ne doar că furnizorul are toate avizele sanitare obţinute la zi.

Putem „îngrăşa purcelul în ajun” când vine vorba despre imunitate?

Pentru păstrarea optimă a stării de sănătate sunt recomandate câteva reguli elementare, incluzând consumul de alimente sănătoase şi bine echilibrate în nutrienţi (fructe, legume, carne, ouă, lapte), exerciţii fizice regulate acasă sau în apropierea locuinţei, precum şi un program de somn satisfăcător. Va fi evitat, de asemenea, consumul abuziv de alcool.

Dacă stăm în izolare (forţată sau autoimpusă) şi nu ne vede soarele, când este cazul să luăm vitamina D?

Vitamina D se poate lua mai ales în perioada de izolare care depăşeşte o lună, însă cu precauţie dacă nu a fost recomandată în prealabil ca urmare a unei dovezi a nivelului scăzut. Alimentaţia este importantă şi în cazul vitaminei D, aceasta găsindu-se în alimente precum peşte gras (somon), iaurt, ouă, cereale.

Dezinfectarea cu aburi este eficientă în cazul COVID-19?

Aburul fierbinte produs de maşina de călcat poate ajunge până la temperatura de 100 grade Celsius. Este dovedit că este eficient împotriva bacteriilor, însă nu sunt încă studii clare că doar dezinfectarea cu aburi fierbinţi poate fi suficientă. Se recomandă spălarea în prealabil cu detergent şi apoi călcarea sau folosirea unui dispozitiv cu aburi.

Toată lumea aşteaptă căldura ca să dispară virusul. Avem speranţe reale că încălzirea vremii scade numărul de îmbolnăviri, respectiv încheie epidemia?

Ca orice virus respirator, şi noul coronavirus este cu siguranţă sezonier. Ne putem aştepta ca în perioada de vară să scadă progresiv cazurile de îmbolnăvire, urmând ca din toamnă să ne confruntăm cu un nou val de îmbolnăviri.

Ce trebuie să știți despre noul coronavirus dacă aveți astm

Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt categoriile de risc şi ce le recomandaţi?

S-a discutat foarte mult referitor la categoriile de risc şi dacă ar fi să calculăm după datele deja raportate ale celor grav afectaţi, persoanele la risc sunt în special persoanele peste 60 de ani cu multiple comorbidităţi, dar şi pacienţii mai tineri cu boli cronice precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, astmul bronşic sau orice boală care dă un grad de imunosupresie (cancerul).

Imprevizibilitatea acestui virus este însă faptul că nu putem şti cu certitudine cum reacţionează fiecare organism în contextul infectării, motiv pentru care recomandările esenţiale sunt de păstrare a distanţei fizice, purtarea măştii şi spălarea cât mai frecventă a mâinilor (minimum 20 de secunde) cu apă şi săpun.

COVID-19, SARS-CoV-2, picăturile Pfluge, doctor infectionist, virus, coronavirus, virus respirator, infectie respiratorie, vaccin, spalarea mainilor, masca, purtarea măştilor, spălarea mâinilor,

Care sunt regulile de conduită pe care ar trebui să le urmăm în izolare?

Am menţionat şi mai sus că spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun minimum 20 de secunde se va face indiferent dacă ieşim sau nu şi evitarea atingerii frecvente a feţei. Când ne spălăm pe mâini? După ce am tuşit sau am strănutat, înainte de masă, înainte şi după ce am fost la toaletă şi de fiecare dată când simţim că avem mâinile murdare. Este important să aerisim camerele locuinţei cât mai frecvent şi să dezinfectăm obiectele atinse frecvent potenţial contaminate.

Aducem virusul pe pantofi în casă?

Sigur că putem aduce virusul în casă prin intermediul atât al pantofilor, cât şi al hainelor, de aceea se recomandă dezinfectarea tălpilor pantofilor înainte de intrarea în casă fie prin ştergere cu o cârpă umedă îmbibată cu soluţie dezinfectantă, fie prin ştergerea la uşă pe un prosop îmbibat cu soluţie dezinfectantă. Se recomandă schimbarea hainelor de îndată ce intrăm în casă.

Cum procedăm cu animalele de companie pe care le plimbăm afară?

În cazul patrupedelor nu se recomandă folosirea dezinfectanţilor, ci spălarea după ce este plimbat afară cu apă şi săpun pe lăbuţe şi, ulterior, clătit bine cu jet de apă.

Am văzut diverse versiuni, în funcţie de suprafaţă, care variau între câteva ore şi 3-4 zile. Care sunt cele mai noi informaţii pe care le aveţi despre durata de viaţă a virusului?

Încă nu sunt suficiente date în ceea ce priveşte timpul exact în care virusul este încă activ pe suprafeţe. Din date recente se ştie că SARS-CoV-2 este rezistent până la 5 zile pe suprafeţele de plastic, 8 ore pe mănuşile chirurgicale, 4 zile pe sticlă. Date de specialitate vor fi publicate curând pentru a lămuri dacă virusul găsit pe suprafeţe este activ sau dacă rămâne doar parte inactivă a virusului.

Ne îmbolnăvim dacă strănută sau tuşeşte cineva lângă noi sau dacă am atins un obiect contaminat şi apoi ducem mâna la ochi, gură, nas. Corect? Trebuie să mai ştim şi altceva despre îmbolnăvire?

SARS-CoV-2 se răspândeşte preponderent pe calea aerului, prin „ploaia de picături” – picăturile Pfluge (secreţii eliminate în timpul tusei sau strănutului). De asemenea, virusul se transmite şi prin aerosoli (picături mici de secreţii nazale sau salivă, eliberate în timpul vorbirii), prin contact direct cu mâini sau obiecte contaminate de secreţii. Virusul se transmite prin toate aceste mecanisme, dacă stăm la o distanţă mai mică de 1 metru, mai mult de 15 minute într-o incintă închisă, cu o persoană infectată.

COVID-19, SARS-CoV-2, picăturile Pfluge, doctor infectionist, virus, coronavirus, virus respirator, infectie respiratorie, vaccin, spalarea mainilor, masca, purtarea măştilor, spălarea mâinilor,

Dacă ai contractat virusul, cât durează boala? Ce determină severitatea simptomelor? Cât timp eşti contagios?

Pacienţii infectaţi cu noul coronavirus pot avea de la o varietate importantă de simptome până la lipsa totală a acestora. Simptomele pot apărea din ziua a 2-a până în ziua a 14-a de la contractarea virusului. În funcţie de capacitatea fiecărui organism de a reacţiona la acest virus boala poate dura de la 14 zile până la chiar 30 de zile la pacienţii cu complicaţii. Pacienţii cu COVID-19 sunt contagioşi pe toată perioada bolii, până când 2 teste RT-PCR SARS-CoV-2 (Real Time PCR) consecutive sunt negative.

Rămân sechele după vindecarea de COVID-19?

Un procent foarte mare de pacienţi sunt asimptomatici şi se vindecă fără niciun fel de probleme. SARS-CoV-2 se manifestă sever la mulţi pacienţi prin pneumonie interstiţială severă însoţită de insufienţă respiratorie acută. Pe lângă aceste manifestări acute, pe termen scurt mai pot apărea mialgii (dureri musculare), anosmie (dispariţia mirosului) şi ageuzie (dispariţia gustului). După vindecare pe termen lung, pacienţii nu rămân cu sechele, însă nu avem suficiente date certe.

Când credeţi că va atinge punctul maxim epidemia în România şi când credeţi că s-ar putea termina?

Aşa cum au afirmat specialiştii în domeniu, datele statistice puse la dispoziţie ne arată că vârful epidemiei ar putea fi atins undeva în luna mai, urmând apoi să descrească numărul de cazuri noi/zi. Ne aşteptăm ca pe parcursul verii numărul de cazuri să fie considerabil mai mic, iar de la toamnă, dacă virusul îşi păstrează caracterul sezonier, să se reia ciclul de îmbolnăviri. Va urma acest curs până cand vom avea disponibil un vaccin care va face să scadă clar numărul de îmbolnăviri sezoniere.

Un sfat pentru cititorii noştri.

Consider oportun să insist asupra faptului că singurul mod prin care putem să ne protejăm atât pe noi, cât şi pe cei din jurul nostru este aplicarea corectă a măsurilor de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus. Spălarea mâinilor cât mai corect, purtarea măştilor şi păstrarea distanţei sociale sunt elementele-cheie în prevenirea transmiterii virusului.

Nota pentru articolul «Dr. Roxana Petre: „Dacă virusul îşi păstrează caracterul sezonier, se va relua ciclul de îmbolnăviri până când vom avea disponibil un vaccin”»:5.00/ 5 (5 voturi)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.

Sunt de acord cu politica de confidențialitate

Politica de confidențialitate