Cheilita angulară este o inflamație localizată la unul sau ambele colțuri ale gurii, numite medical comisuri labiale. Popular, leziunile sunt cunoscute și sub denumirea de „zăbăluță”. Zona devine roșie, iritată și fisurată, iar pacientul poate simți usturime, arsură sau durere, mai ales când deschide gura.
„Afecțiunea are cauze diverse. Saliva care se acumulează la colțurile gurii poate deteriora bariera pielii, după care zona devine vulnerabilă la infecții, în special cu Candida albicans și Staphylococcus aureus. Deficiențele nutriționale, diabetul, protezele dentare, dermatitele și anumite boli sistemice pot contribui, de asemenea, la apariția sau recurența leziunilor”, explică dr. Iasmina Wadi, medic rezident în medicina de familie.
Ce este cheilita angulară și cum apare?
Comisurile labiale reprezintă zone de tranziție între pielea feței și mucoasa orală. Sunt supuse frecvent mișcării și tensiunii mecanice atunci când vorbim, mâncăm, căscăm sau deschidem larg gura, ceea ce le face vulnerabile la iritație.
Un mecanism important în apariția cheilitei angulare este macerarea pielii prin contactul prelungit cu saliva. Enzimele digestive prezente în salivă pot irita țesuturile atunci când contactul este repetat. Treptat, bariera protectoare a pielii este deteriorată și se formează fisuri.
În cheilita angulară procesul poate evolua astfel:
- saliva se acumulează la colțurile gurii;
- pielea rămâne umedă și se macerează;
- apare dermatita iritativă și bariera cutanată este afectată;
- se formează fisuri și eroziuni;
- microorganismele care există în mod normal în cavitatea orală pot coloniza țesutul lezat;
- inflamația și infecția întârzie vindecarea.
„Infecțiile sunt implicate în numeroase cazuri, iar leziunile pot conține simultan Candida albicans și bacterii precum Staphylococcus aureus”, adaugă dr. Iasmina Wadi.

Care sunt cauzele și factorii de risc pentru cheilita angulară?
Cheilita angulară are etiologie multifactorială. Factorii locali, infecțioși și sistemici se pot asocia la același pacient.
Saliva și macerarea pielii
Expunerea constantă la saliva din gură reprezintă unul dintre cei mai importanți factori favorizanți. Riscul de cheilită angulară crește în cazul:
- linsului repetat al buzelor;
- hipersalivației;
- salivării în timpul somnului;
- suptului degetului;
- pliurilor profunde de la colțurile gurii;
- pierderii tonusului pielii odată cu înaintarea în vârstă.
Fumatul și scăderea rapidă în greutate pot modifica, de asemenea, anatomia regiunii periorale și pot favoriza acumularea salivei.
Infecțiile cu Candida și bacterii
„Candida albicans este microorganismul identificat cel mai frecvent în cheilita angulară. Candida poate într-adevăr coloniza în mod normal cavitatea bucală, dar macerarea și deteriorarea pielii facilitează pătrunderea microorganismului în țesut”, spune dr. Iasmina Wadi.
Printre agenții infecțioși implicați în cheilita angulară se numără:
- Candida albicans;
- Staphylococcus aureus;
- streptococii beta-hemolitici.
„Infecțiile mixte cu Candida și cu Staphylococcus aureus sunt deosebit de frecvente”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Problemele dentare și protezele
Pierderea dinților, uzura dentară severă și protezele care nu se adaptează corect pot reduce dimensiunea verticală a etajului inferior al feței. Astfel se formează pliuri mai adânci la colțurile gurii, în care saliva se acumulează mai ușor. Protezele dentare pot reprezenta și un rezervor pentru Candida, mai ales atunci când igiena lor este deficitară.

Deficiențele de vitamine și minerale
Deficiențele nutriționale ar trebui suspectate mai ales în cheilita angulară persistentă sau recurentă. În acest caz poate fi vorba despre deficitul de:
- vitamina B2 (riboflavină);
- vitamina B6;
- vitamina B9 (folat);
- vitamina B12;
- fierul;
- zincul;
- proteine.
„Deficitul de fier poate asocia anemie, glosită, căderea părului sau modificări ale unghiilor. Deficitul de B12 și folat poate determina anemie megaloblastică și glosită, iar deficitul de zinc se poate asocia cu dermatită, diaree, alopecie și ulcerații orale”, completează dr. Iasmina Wadi.
Bolile și tratamentele care cresc riscul de cheilită angulară
Cheilita angulară poate apărea mai frecvent în asociere cu:
- diabet zaharat;
- boala Crohn și alte boli inflamatorii intestinale;
- boala celiacă;
- gastrită cronică;
- pancreatită cronică;
- anemie pernicioasă;
- sindrom Sjögren;
- afecțiuni asociate cu imunosupresie;
- tratament îndelungat cu corticosteroizi;
- chimioterapie;
- tratament antibiotic prelungit.
Diabetul favorizează în special dezvoltarea speciilor de Candida, inclusiv prin concentrația crescută de glucoză din salivă.

Dermatita și factorii iritanți
Dermatita alergică sau iritativă de contact poate fi provocată de produse care ajung frecvent în apropierea buzelor, cu cheilită angulară secundară:
- pastă de dinți și apă de gură;
- balsamuri și produse cosmetice pentru buze;
- anumite ingrediente alimentare;
- gumă de mestecat;
- produse pentru tratamentul acneei;
- nichelul din anumite aparate ortodontice.
Care sunt simptomele în cheilita angulară?
Leziunile apar caracteristic la colțurile gurii și sunt frecvent bilaterale și relativ simetrice.
Manifestările ușoare
La început pot apărea:
- roșeață;
- uscăciune;
- mâncărime;
- usturime;
- senzație de arsură;
- sensibilitate locală.
Disconfortul devine de obicei mai evident atunci când pacientul deschide gura.

Manifestările moderate și severe
Pe măsură ce inflamația progresează pot apărea:
- macerarea pielii;
- eroziuni superficiale;
- fisuri dureroase;
- descuamare;
- edem;
- cruste;
- sângerare;
- secreții.
„În infecțiile bacteriene pot apărea pustule sau secreții și cruste cu aspect gălbui. Formele severe pot deveni suficient de dureroase pentru a îngreuna alimentația. Leziunea persistentă prezentă pe un singur colț al gurii, fără o explicație evidentă și imediată, necesită investigații suplimentare”, adaugă dr. Iasmina Wadi.
Care sunt opțiunile de tratament pentru cheilita angulară?
Tratamentul pentru cheilita angulară e stabilește în funcție de cauza infecțioasă sau neinfecțioasă și de factorii care favorizează recurența.
Protejarea pielii
Unul dintre primele obiective este protejarea comisurilor de salivă. Pot fi utilizate:
- petrolatum;
- balsamuri protectoare;
- produse emoliente.
Bariera reduce macerarea și creează condiții favorabile vindecării pielii.
Tratamentul antifungic
Când în cheilita angulară este implicată Candida, medicul poate recomanda antifungice topice precum:
- nistatină;
- clotrimazol;
- miconazol;
- ketoconazol.
În prezența candidozei orale extinse poate fi necesar tratament antifungic oral. Alegerea medicamentului și durata administrării sunt stabilite medical.
Tratamentul antibacterian
Pentru infecțiile bacteriene asociate cu cheilita angulară se pot utiliza antiseptice sau antibiotice locale. Printre medicamentele utilizate în practica medicală se numără mupirocina și acidul fusidic. În cheilita angulară persistentă poate fi efectuată o cultură bacteriană cu antibiogramă pentru alegerea tratamentului potrivit.
Corectarea deficiențelor nutriționale
Dacă investigațiile identifică deficit de fier, zinc, folat sau vitamine din complexul B, acesta trebuie corectat prin alimentație și, când este indicat, prin suplimentare adaptată deficitului.
Corectarea problemelor dentare
Protezele dentare trebuie curățate corespunzător și ajustate atunci când nu se potrivesc corect. Tratamentul candidozei asociate protezei contribuie la reducerea recurențelor.

Care sunt opțiunile de tratament naturist pentru cheilita angulară?
Măsurile naturiste sunt orientate în primul rând spre protejarea barierei cutanate și reducerea umezelii. În cheilita angulară se recomandă:
- menținerea comisurilor curate și uscate;
- evitarea linsului buzelor;
- aplicarea unui emolient simplu pentru protejarea pielii;
- hidratarea adecvată;
- alimentația echilibrată, cu surse adecvate de fier, zinc, folat și vitamine B.
Trebuie evitate substanțele iritante aplicate direct pe fisuri, inclusiv alcoolul, zeama de lămâie, oțetul sau uleiurile esențiale concentrate, deoarece pot intensifica inflamația și senzația de arsură.
Care sunt complicațiile și riscurile asociate cu cheilita angulară?
Cheilita angulară răspunde în general favorabil la tratament atunci când cauza este identificată și tratată. Persistența factorilor favorizanți poate determina însă recurențe. Astfel, cheilita angulară poate duce la:
- fisuri profunde și dureroase;
- sângerare;
- suprainfecție fungică sau bacteriană;
- formarea constantă de cruste;
- dificultăți de alimentare;
- recurențe frecvente.
Persistența leziunilor poate indica o candidoză orală netratată, microorganisme rezistente, o proteză necorespunzătoare, deficiențe nutriționale, diabet sau o boală inflamatorie sistemică.
Când se recomandă consultul medical?
Evaluarea medicală este recomandată atunci când:
- leziunile din cheilita angulară nu se ameliorează în aproximativ 2–3 săptămâni;
- cheilita angulară reapare frecvent;
- există o leziune persistentă pe un singur colț al gurii;
- fisurile sunt profunde sau sângerează;
- apar puroi, pustule ori cruste extinse;
- durerea îngreunează alimentația;
- există simultan depozite albicioase sau alte semne de candidoză orală;
- pacientul cu cheilită angulară are diabet sau imunitatea este scăzută;
- cheilita angulară asociază oboseală, paloare, glosită (inflamația limbii), căderea părului ori alte manifestări sugestive pentru deficiențe nutriționale;
- cheilita angulară asociază simptome digestive persistente precum diaree, dureri abdominale sau sânge în scaun;
- sunt prezente uscăciunea pronunțată a gurii și a ochilor.
În formele care nu răspund la tratamentul inițial, investigațiile pot include hemoleucogramă, feritină și profilul fierului, folat, vitaminele B2, B6 și B12 și glicemia. În funcție de context pot fi evaluate zincul, HbA1c și alte cauze sistemice.

Sfaturi pentru a preveni cheilita angulară
Prevenirea recurențelor presupune limitarea umezelii și a iritației la nivelul colțurilor gurii, precum și controlul factorilor favorizanți.
Protejați colțurile gurii
Pentru menținerea barierei cutanate:
- evitați să vă lingeți constant buzele;
- mențineți comisurile uscate;
- utilizați un emolient atunci când pielea este predispusă la fisurare;
- evitați produsele cosmetice care produc iritație;
- protejați buzele în condiții de frig și aer uscat.
Mențineți-vă sănătatea orală
Igiena cavității bucale și a protezelor dentare este importantă pentru reducerea încărcăturii microbiene. Protezele care nu se adaptează bine trebuie evaluate de medicul stomatolog.
Controlați factorii medicali
Riscul de recurență poate fi redus prin:
- menținerea unui control glicemic adecvat în diabet;
- tratarea candidozei orale;
- corectarea deficiențelor de fier, zinc sau vitamine confirmate;
- gestionarea afecțiunilor digestive sau inflamatorii asociate;
- evitarea fumatului.
Bibliografie:
- Bhutta BS, Hafsi W. Cheilitis. [Updated 2023 Aug 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470592/
- Brizuela M, Daley JO. Angular Cheilitis. [Updated 2025 Nov 30]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK536929/
- Cabras M, Gambino A, Broccoletti R, Lodi G, Arduino PG. Treatment of angular cheilitis: A narrative review and authors’ clinical experience. Oral Dis. 2020 Sep;26(6):1107-1115. doi: 10.1111/odi.13183. Epub 2019 Sep 11. PMID: 31464357. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31464357/
- Chiriac A, Chiriac AE, Pinteala T, Spinei A, Savin L, Zelenkova H, Wollina U. Angular cheilitis-an oral disease with many facets. Wien Med Wochenschr. 2024 Nov;174(15-16):315-322. English. doi: 10.1007/s10354-024-01037-9. Epub 2024 Mar 22. PMID: 38517608. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38517608/
- Lugović-Mihić L, Pilipović K, Crnarić I, Šitum M, Duvančić T. Differential Diagnosis of Cheilitis – How to Classify Cheilitis? Acta Clin Croat. 2018 Jun;57(2):342-351. doi: 10.20471/acc.2018.57.02.16. PMID: 30431729; PMCID: PMC6531998. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6531998/
Foto: shutterstock.com







