Boala de reflux gastroesofagian apare atunci când conținutul acid din stomac urcă frecvent în esofag, iritând mucoasa acestuia. Ocazional, aproape oricine poate avea arsuri gastrice. Devine însă boală atunci când episoadele sunt repetate, persistente și încep să afecteze calitatea vieții sau sănătatea esofagului.
Pe scurt, nu este vorba doar despre „aciditate”, ci despre un dezechilibru care, netratat, poate duce la complicații.
Ce este boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
Potrivit dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterologie, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Medsana, doctor în științe medicale, boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni pentru care populația se adresează medicului. Totodată, este o patologie pentru care se cheltuiesc anual zeci de miliarde de dolari doar în SUA, exercitând o presiune covârșitoare asupra sistemului de sănătate.
„Rolul principal în dezvoltarea bolii îl are sfincterul esofagian inferior, mușchiul circular dintre esofag și stomac. Acesta prezintă o presiune scăzută de repaus, dar și relaxări tranzitorii inadecvate. Astfel apar simptomele, dintre care cel mai frecvent este pirozisul – senzația de arsură care pornește din «capul pieptului» (epigastru) și urcă retrosternal, de-a lungul esofagului”, explică medicul.
De asemenea, acesta subliniază faptul că există și reflux gastroesofagian fiziologic, aproximativ 75% din populație prezentând un episod de pirozis de până la trei ori pe lună, situație care nu necesită tratament.
Boala de reflux gastroesofagian – simptome
Boala de reflux gastroesofagian nu se manifestă doar prin simptome digestive evidente. Din contră, în multe cazuri, semnele pot fi înșelătoare și pot direcționa pacientul către alte specialități medicale, întârziind diagnosticul corect.
„Refluxul gastroesofagian nu determină numai simptome digestive, precum pirozisul sau regurgitațiile acide, amare ori alimentare, care să alarmeze pacientul. Refluxul determină și simptome în afara sferei digestive”, atenționează dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterologie.
Potrivit acestuia, boala de reflux gastroesofagian poate avea manifestări multiple:
- cardiace – durere retrosternală, uneori confundată cu durerea de origine cardiacă;
- în sfera otorinolaringologică (ORL) – tuse seacă persistentă, disfonie (răgușeală), inducerea crizelor de astm, care se declanșează mai ales noaptea;
- pulmonare – prin aspirația de conținut gastric se pot produce dispnee (senzație de sufocare) sau pneumonii chimice, cu evoluție trenantă, care necesită tratament specific, de regulă în spital;
- gingivale și dentare – de exemplu, parodontoze, care impun consult stomatologic de specialitate.
„Este important de menționat că este posibil să aveți reflux fără să știți, din cauza multitudinii de simptome pe care le produce și care nu țin de sistemul digestiv. De exemplu, poate exista boală de reflux gastroesofagian manifestată exclusiv prin simptome ORL sau pulmonare”, subliniază medicul.
Complicațiile bolii de reflux gastroesofagian
În lipsa unui tratament adecvat, boala de reflux gastroesofagian nu rămâne doar o sursă de disconfort. În timp, inflamația repetată a mucoasei esofagiene poate duce la complicații cu impact asupra sănătății.
„Fără tratament, boala de reflux gastroesofagian poate determina apariția unor complicații”, avertizează dr. Paul Dragomir. Și le enumeră pe cele mai importante:
- Esofagita de reflux – caracterizată prin prezența de eroziuni (ulcerații) la nivelul joncțiunii dintre esofag și stomac. Aceasta se clasifică în patru grade de severitate, conform clasificării Los Angeles (A, B, C și D), în funcție de extinderea și profunzimea leziunilor. Recent, a fost introdus și gradul M Los Angeles, considerat cea mai ușoară formă de esofagită de reflux.
- Esofagul Barrett – o complicație a bolii de reflux gastroesofagian sau a esofagitei de reflux, cu leziuni situate tot la nivelul joncțiunii gastroesofagiene. Aceasta este considerată o condiție premalignă, riscul de adenocarcinom esofagian fiind de aproximativ 30 de ori mai mare comparativ cu persoanele fără esofag Barrett.
„Boala de reflux gastroesofagian cu simptome severe reprezintă o condiție predispozantă mai frecventă pentru dezvoltarea esofagului Barrett”, subliniază medicul.
Boala de reflux gastroesofagian – cauze
Boala de reflux gastroesofagian apare atunci când mecanismele care ar trebui să împiedice întoarcerea conținutului gastric în esofag nu mai funcționează corect. În mod normal, sfincterul esofagian inferior acționează ca o valvă între esofag și stomac. Atunci când această barieră este slăbită sau se relaxează inadecvat, acidul gastric poate reflua în esofag.
Printre cauzele implicate în apariția refluxului se numără:
- slăbirea sfincterului esofagian inferior;
- creșterea presiunii intraabdominale;
- golirea întârziată a stomacului;
- poziția corpului, mai ales după mese;
- anumite afecțiuni asociate, precum hernia hiatală.
Acești factori creează contextul în care refluxul devine frecvent și, în timp, patologic.
Factori favorizanți pentru boala de reflux gastroesofagian
Pe lângă mecanismele fiziologice, există o serie de factori care pot favoriza apariția sau agravarea simptomelor bolii de reflux gastroesofagian.
„În aceeași ordine de idei, refluxul gastroesofagian depinde și de tipul de mâncare consumat. Atenție la mâncărurile grase, la prăjeli, sosuri, condimente, băuturi carbogazoase, citrice și sucuri naturale de citrice, dulciuri!”, atrage atenția dr. Paul Dragomir.
Un alt factor important este hernia gastrică transhiatală. „Hernia gastrică transhiatală, în care o porțiune din stomac trece deasupra diafragmului, în torace, este unul dintre factorii favorizanți ai bolii de reflux gastroesofagian și unul dintre factorii care pot duce spre indicația chirurgicală. Sunt pacienți care iau tratament o durată extrem de întinsă în timp, cu revenirea simptomelor la oprirea tratamentului”, explică medicul.
Boala de reflux gastroesofagian – diagnosticul
Diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian se bazează, în primul rând, pe simptomele descrise de pacient și pe istoricul acestuia. În multe cazuri, tabloul clinic este suficient pentru ca medicul să recomande primele măsuri terapeutice.
Atunci când simptomele sunt persistente, severe sau apar semne de alarmă, sunt necesare investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului și evaluarea eventualelor complicații.
Cele mai utilizate metode de diagnostic includ:
- Endoscopia digestivă superioară, care permite vizualizarea mucoasei esofagiene și identificarea inflamațiilor, eroziunilor sau a esofagului Barrett;
- pH-metria esofagiană, o investigație care măsoară frecvența și durata episoadelor de reflux acid;
- Manometria esofagiană, utilizată pentru evaluarea funcției sfincterului esofagian inferior și a motilității esofagului;
- Teste suplimentare, recomandate în funcție de simptomatologie, pentru excluderea altor afecțiuni cu manifestări similare bolii de reflux gastroesofagian.
Este important de știut că nu orice episod de arsură gastrică înseamnă automat boală. Diagnosticul corect presupune diferențierea între refluxul gastroesofagian fiziologic și boala de reflux gastroesofagian, care necesită monitorizare și, uneori, tratament pe termen lung.
Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian nu este unul standard, aplicabil tuturor pacienților în același mod. Abordarea este, de regulă, individualizată, în funcție de severitatea simptomelor, de prezența complicațiilor și de răspunsul la tratament.
„Nu există criterii de urmărire standardizate pentru pacienții cu boala de reflux gastroesofagian sau cu esofagită de reflux”, explică dr. Paul Dragomir. „Pentru esofagul Barrett este obligatorie prelevarea de biopsii la endoscopia inițială. În funcție de gravitatea rezultatului acestora, pacientul este introdus într-un program de urmărire endoscopică, cu prelevare de biopsii la anumite intervale de timp”.
În cazul esofagului Barrett, tratamentul poate include diferite metode endoscopice, adaptate fiecărui caz în parte. Analizele recomandate sunt, de regulă, cele uzuale sangvine, necesare pentru monitorizarea stării generale de sănătate.
Pe lângă tratamentele medicale sau endoscopice, modificările stilului de viață sunt o componentă-cheie. „Scăderea în greutate, renunțarea la fumat, precum și intervenția chirurgicală laparoscopică pentru tratarea herniei hiatale au un rol important în prevenirea complicațiilor, precum esofagul Barrett. Toate metodele de urmărire descrise nu realizează decât un singur lucru – diagnosticul adenocarcinomului esofagian, acolo unde este cazul, cât mai rapid cu putință, pentru a se institui imediat tratamentul adecvat și a salva vieți”, concluzionează dr. Paul Dragomir.
Prevenția bolii de reflux gastroesofagian
Deși boala de reflux gastroesofagian nu poate fi prevenită în toate cazurile, adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce frecvența și intensitatea simptomelor, precum și riscul de complicații.
Măsuri simple care pot ajuta la prevenirea refluxului gastroesofagian:
- evitarea meselor copioase, în special seara;
- respectarea unui interval de cel puțin 2–3 ore între cină și culcare;
- menținerea unei greutăți corporale adecvate;
- evitarea alimentelor care declanșează simptomele (grăsimi, prăjeli, condimente, dulciuri, băuturi carbogazoase);
- limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat;
- ridicarea capului patului cu aproximativ 10–15 cm, în cazul simptomelor nocturne;
- gestionarea stresului, care poate agrava simptomele digestive.
Prevenția presupune, de asemenea, recunoașterea semnelor de alarmă și prezentarea la medic atunci când simptomele persistă sau se agravează.
Foto: shutterstock.com
