
Colita ulcerativa sau rectocolita ulcero-hemoragica este o afectiune cronica a colonului, caracterizata prin inflamatia invelisului intern al colonului (mucoasa) si aparitia la acest nivel de mici pierderi de substanta sau ulceratii, cu productie de mucus si puroi. Aceste modificari determina durere abdominala si scaune frecvente.
Colita ulcerativa este rezultatul raspunsului anormal al sistemului imunitar. Respectiv, la pacientii care au aceasta afectiune, sistemul imun confunda unele substante componente din alimentele sau din bacteriile de la nivelul intestinului cu corpi straini, declansand un veritabil atac impotriva lor. Cand se intampla acest lucru, celulele albe, „soldatii” organismului nostru, sunt trimise in numar mare la nivelul mucoasei intestinale, unde vor produce inflamatie cronica si ulceratii.
Manifestarile colitei ulcerative
Colita ulcerativa se manifesta cu diaree cronica si senzatie imperioasa de defecatie, insotite de dureri abdominale si prezenta de sange in scaun. Pacientii mai pot prezenta lipsa poftei de mancare, scadere ponderala, astenie, fatigabilitate, iar la copii, retard de crestere. Boala evolueaza cu exacerbari si perioade de remisiune, de absenta a simptomatologiei. Remisiunile pot dura luni sau chiar ani. Simptomele depind de gradul de extensie a bolii. In cursul unui episod de exacerbare, unii pacienti pot prezenta simptome extradigestive, precum: articulatii dureroase si tumefiate, limitarea mobilitatii (artrita si spondilita anchilozanta), ulceratii la nivelul mucoasei bucale, noduli si ulceratii dureroase la nivelul pielii, hepatita, tromboza venoasa profunda, anemie (hemolitica autoimuna).
Cauze multiple, dar inca necunoscute
Cauza bolii este incomplet elucidata, fiind implicati mai multi factori: genele mostenite de la parinti, sistemul imun al pacientului, precum si factori de mediu (dieta inadecvata, agenti infectiosi). Substantele straine din mediu (antigene) pot fi cauza directa a inflamatiei sau pot stimula sistemul de aparare al corpului spre a produce o inflamatie continua necontrolata. Odata ce sistemul imun al pacientilor cu boala inflamatorie cronica (BII) este „pornit”, nu stie cum sa se mai „opreasca” la momentul potrivit. La majoritatea pacientilor nu s-au identificat factori declansatori specifici ai reactivarilor bolii. Se considera ca stresul este un factor declansator potential. Colita apare mai frecvent la nefumatori si fosti fumatori si rar la cei operati de apendicita. Iar faptul ca boala este mai des intalnita in tarile dezvoltate, cu un sistem sanitar bun, sugereaza ca reducerea expunerii la bacterii ar putea juca un rol.
Colita ulcerativa: trucuri si greseli in dieta
Diagnostic complex, complicatii gave
Diagnosticul colitei ulcerative se bazeaza pe istoricul medical, examenul fizic, testele paraclinice, endoscopice si imagistice. Diagnosticul diferential trebuie sa excluda in primul rand o diaree infectioasa, dar si afectiuni ca boala Crohn, cancerul rectocolonic, diverticulita, colita ischemica sau radica. Pacientii care au colita pot dezvolta osteoporoza, din cauza medicatiei corticosteroide folosite pentru controlul bolii. O alta posibila complicatie este colangita sclerozanta primitiva, afectiune in care ductele biliare devin inflamate si sufera leziuni, manifestata prin prurit, icter si astenie.
Pacientii cu colita au risc crescut de a dezvolta cancer de colon, risc care creste cu durata bolii, astfel incat este obligatorie evaluarea colonoscopica periodica dupa 10 ani de vechime a bolii. Complicatii de temut sunt megacolonul toxic si perforatia.
Putem preveni cancerul de colon? Da, prin alimentatie
Este important sa intelegem diferenta dintre colita ulcerativa si boala Crohn. Aceasta din urma poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal sitoate straturile peretelui intestinal, pe cand colita ulcerativa este limitata la colonsi afecteaza doar mucoasa colonica.
Tratament medicamentos sau interventie chirurgicala?
Desi nu exista un tratament care sa vindece colita, iar exacerbarile pot reaparea, optiunile de tratament existente permit controlul bolii.Tratamentul include modificarea dietei, tratament medicamentos si proceduri chirurgicale. Este important ca pacientii sa mentina o dieta sanatoasa si blanda, care sa amelioreze simptomele si sa permita inlocuirea nutrientilor pierduti prin diaree si prin malabsorbtia secundara inflamatiei (proteine, minerale, vitamine, grasimi). In plus, boala induce scaderea apetitului si creste nevoile energetice ale organismului.
Tratamentul mai poate include corectia deficitelor nutritionale prin administrarea de suplimente de vitamine si minerale (vitaminele D si B12, calciu, fier, ulei de peste), suportul florei intestinale normale prin probiotice.
Trebuie evitate anumite categorii de medicamente, de exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene, ce au efecte adverse gastrointestinale si favorizeaza aparitia ulceratiilor mucoasei. La 25-33% din pacienti, terapia medicala este insuficienta sau apar complicatii, devenind necesar tratamentul chirurgical, care presupune indepartarea portiunilor afectate din colon sau, in cazurile grave, chiar a colonului in intregime (colectomie segmentara, subtotala, totala).