Apendicita este inflamația apendicelui, un mic organ tubular atașat de prima porțiune a intestinului gros. Deși rolul exact al apendicelui nu este pe deplin cunoscut, inflamația sa poate reprezenta o urgență medicală care necesită evaluare rapidă.
Apendicita este una dintre cele mai frecvente cauze de intervenție chirurgicală abdominală de urgență. Poate apărea la orice vârstă, însă este întâlnită mai des la adolescenți și adulții tineri.
Recunoașterea precoce a simptomelor de apendicită este importantă deoarece întârzierea diagnosticului poate duce la complicații serioase.
Ce cauze are apendicita?
În majoritatea cazurilor, apendicita apare atunci când lumenul apendicelui se blochează. Această obstrucție favorizează înmulțirea bacteriilor și declanșează procesul inflamator.
Printre cauzele care pot favoriza apariția unei apendicite se numără:
- fecaliții (mici depozite de materii fecale întărite);
- hiperplazia țesutului limfoid, mai frecventă la copii și adolescenți;
- infecțiile digestive;
- paraziții intestinali, în cazuri rare;
- corpii străini;
- anumite tumori ale apendicelui.
Indiferent de cauza inițială, evoluția unei apendicite netratate poate duce la perforația apendicelui și la răspândirea infecției în cavitatea abdominală.
Care sunt simptomele apendicitei?
Manifestările unei apendicite pot varia de la o persoană la alta. Totuși, există câteva simptome considerate clasice.
Apendicita – Simptome clasice
Cel mai cunoscut simptom al unei apendicite este durerea abdominală.
De obicei, durerea începe în jurul ombilicului (periombilical) și, pe parcursul mai multor ore, migrează către partea dreaptă inferioară a abdomenului, în zona numită fosa iliacă dreaptă.
Durerea asociată apendicitei are, de regulă, caracter progresiv. La început poate fi vagă și dificil de localizat, însă pe măsură ce inflamația evoluează devine mai intensă și mai bine delimitată în partea dreaptă inferioară a abdomenului. Mulți persoane observă că orice mișcare care pune în tensiune musculatura abdominală agravează disconfortul.
Durerea se poate accentua la mers, la tuse, la strănut, la schimbarea poziției corpului sau atunci când persoana încearcă să ridice piciorul drept. Uneori, durerea poate iradia către șoldul drept sau pe fața anterioară a coapsei, iar simplul sprijin pe piciorul drept poate deveni dificil și dureros. Din acest motiv, unele persoane adoptă instinctiv o poziție antalgică și evită mișcările bruște.
Alte simptome frecvente de apendicită includ:
Asocierea dintre durerea migratoare și lipsa poftei de mâncare este considerată foarte sugestivă pentru apendicită.
Apendicita – Simptome atipice
Nu toate cazurile de apendicită se prezintă după modelul clasic.
Uneori, durerea nu apare exact în partea dreaptă jos a abdomenului. În funcție de poziția apendicelui, aceasta poate fi resimțită mai sus, către partea laterală a abdomenului sau chiar în zona spatelui. Din acest motiv, unele persoane pot crede inițial că este vorba despre o problemă digestivă, urinară sau musculară.
De asemenea, nu toate persoanele cu apendicită prezintă greață, vărsături sau febră. În anumite situații, mai ales la începutul bolii, singurul simptom poate fi durerea abdominală care se accentuează progresiv în decurs de câteva ore.
La copii, simptomele pot fi nespecifice și pot include iritabilitate, plâns persistent, refuzul alimentației sau dureri abdominale difuze.
La femeile însărcinate, localizarea durerii poate fi diferită, deoarece uterul modifică poziția organelor abdominale.
La seniori, apendicita poate avea manifestări mai discrete. Durerea poate fi mai puțin intensă, febra poate lipsi, iar modificările analizelor de sânge pot fi mai reduse. Din acest motiv, diagnosticul de apendicită este uneori întârziat la această categorie de pacienți, iar riscul de complicații este mai mare.
Cum se diagnostichează apendicita?
Diagnosticul de apendicită este în primul rând un diagnostic clinic. Deși investigațiile imagistice și analizele de laborator sunt foarte utile, evaluarea simptomelor și examenul fizic efectuat de medic reprezintă punctul de plecare în identificarea bolii.
Modul în care a debutat durerea, localizarea acesteia, migrarea către partea dreaptă inferioară a abdomenului și simptomele asociate oferă informații foarte importante pentru orientarea diagnosticului.
Pentru a aprecia probabilitatea unei apendicite, medicul poate utiliza și anumite scoruri clinice care iau în calcul simptomele, semnele observate la examinare și rezultatele analizelor. Aceste instrumente sunt utile pentru orientarea diagnosticului, însă nu înlocuiesc evaluarea medicală.
Pe lângă examenul clinic, medicul poate recomanda analize de laborator și investigații imagistice pentru confirmarea diagnosticului și pentru identificarea eventualelor complicații.
Analizele de sânge
Analizele pot susține diagnosticul de apendicită, însă nu îl confirmă singure.
Cele mai frecvente modificări sunt:
- creșterea numărului de leucocite;
- neutrofilia;
- creșterea proteinei C reactive (CRP).
Valorile normale ale analizelor nu exclud complet o apendicită, mai ales în stadiile incipiente ale bolii.
Ecografia abdominală
Ecografia este adesea prima investigație utilizată, în special la copii, adolescenți și femei însărcinate.
Avantajul principal este lipsa expunerii la radiații. În multe cazuri, ecografia poate evidenția modificările sugestive pentru apendicită.
Tomografia computerizată
Tomografia computerizată (CT) este una dintre cele mai precise metode de diagnostic pentru apendicită la adulți.
Aceasta poate confirma inflamația apendicelui și poate identifica eventualele complicații, cum ar fi perforația sau abcesul.
RMN
La gravide, atunci când ecografia nu este suficient de clară, medicul poate recomanda rezonanța magnetică (RMN).
Ce complicații poate provoca apendicita?
În lipsa tratamentului, apendicita poate evolua către complicații severe.
Perforația apendicelui
Perforația reprezintă ruperea peretelui apendicelui inflamat. În acest moment, bacteriile și conținutul infectat se pot răspândi în cavitatea abdominală.
Peritonita
Peritonita este inflamația peritoneului și reprezintă o urgență medicală majoră.
Pacientul poate prezenta dureri abdominale intense, febră și alterarea stării generale.
Abcesul abdominal
Uneori, organismul încearcă să limiteze infecția prin formarea unui abces în jurul apendicelui.
Acesta poate necesita drenaj și tratament antibiotic.
Sepsisul
În cazurile severe, infecția asociată unei apendicite se poate răspândi în întregul organism și poate provoca sepsis, o complicație potențial amenințătoare de viață.
Ce trebuie să faceți dacă suspectați o apendicită?
Dacă apare o durere abdominală persistentă, în special dacă migrează spre partea dreaptă inferioară a abdomenului, este recomandată evaluarea medicală cât mai rapidă.
Nu este indicată automedicația cu antibiotice fără recomandarea medicului. De asemenea, utilizarea excesivă a analgezicelor poate masca simptomele și poate întârzia diagnosticul.
Aplicarea căldurii pe abdomen nu este recomandată în cazul suspiciunii de apendicită.
Concluzie
Apendicita este o afecțiune frecventă care necesită recunoaștere și evaluare medicală rapidă. Deși simptomele clasice includ durerea care migrează din jurul ombilicului către fosa iliacă dreaptă, apendicita poate avea și manifestări atipice, în special la copii, seniori și femei însărcinate.
Diagnosticul modern al unei apendicite se bazează pe asocierea dintre examenul clinic, analizele de sânge și investigațiile imagistice. Identificarea precoce a bolii și prezentarea la medic la apariția simptomelor pot reduce semnificativ riscul de complicații și pot contribui la o recuperare rapidă.
Foto: shutterstock.com
