Termenul de epistaxis definește o afecțiune care se caracterizează prin sângerare nazală pe fond neașteptat, cu debut brusc, uneori chiar în lipsa unui impact fizic la acest nivel. Epistaxisul este una dintre cele mai frecvente urgențe ORL. Există două tipuri de sângerare nazală: anterioară, care este mai frecventă, însă mai ușoară. Şi sângerare nazală posterioară, mai puțin frecventă, dar cu un potențial mult mai mare de a necesita asistență medicală. Sursa hemoragică a sângerării nazale anterioare este reprezentată de plexul Kiesselbach: plexul vascular aflat la nivelul septului nazal anterior. Există mai multe cauze care pot duce la epistaxis, acestea fiind locale, sistemice și idiopatice.
Există cinci vase ale căror ramuri terminale alimentează cu sânge cavitatea nazală. Zona în care aceste cinci vase se varsă se află în septul nazal anterior, care cuprinde plexul Kiesselbach. Din moment ce mucoasa de deasupra septului este deosebit de subțire, la acest nivel se produce, în mod frecvent, atacul de epistaxis: sângerare nazală neașteptată. Mai rar, vasele aflate la nivelul cavității nazale posterioare sau superioare vor sângera, ceea ce duce la așa-numitul „epistaxis posterior”. O sângerare nazală posterioară apare mult mai frecvent la persoanele care urmează tratamente cu anticoagulante, la hipertensivi sau pacienți cu alte tipuri de anomalii vasculare.
Epistaxis – ce este
Pe scurt, epistaxisul este o sângerare nazală care poate afecta pe oricine. Aceasta apare când un vas de sânge din interiorul nasului se sparge, fie ca urmare a unui traumatism fizic, fie ca urmare a anumitor factori de mediu. Dintre aceştia amintim aerul mult prea uscat, iritanți chimici şi alergenii. Practica clinică necesită deseori termeni de specialitate pentru a descrie anumite procese considerate patologice și, din acest motiv, o sângerare nazală este cunoscută sub denumirea de „epistaxis”. Sângerările nazale sunt foarte comune, iar cele mai multe dintre episoadele de epistaxis sunt minore. Frecvent sângerarea se opreşte de la sine. Totuși, există situații rare care pot necesita asistență medicală.
Sângerare nazală – cauze și factori de risc
O sângerare nazală este cauzată de ruperea unui vas de sânge situat la nivelul mucoasei nazale. Ruptura poate fi spontană, cauzată de traumatisme, de administrarea anumitor tratamente, însă poate fi și secundară altor comorbidități prezente. De exemplu, persoanele cu hipertensiune pot avea atacuri de epistaxis nu doar mai frecvente, ci și de durată mult mai lungă. Tratamentele și terapiile cu anticoagulante, precum și tulburările de coagulare, pot crește durata de sângerare și volumul hemoragic. Cel mai des, o sângerare nazală apare în partea anterioară a nasului, iar la examinare se observă prezența vasului etiologic.
Sângerarea din cavitatea nazală posterioară se presupune că s-ar datora sângerării de la nivelul plexului Woodruff, care prezintă ramuri terminale posterioare și superioare ale anumitor tipuri de artere: sfenopalatine și etmoidale. Aceste atacuri de epistaxis sunt dificil de controlat și sunt asociate cu sângerări din ambele nări sau în nazofaringe, putând fi înghițite, expectorate, motiv pentru care se prezintă ca hemoptizie (tuse cu sânge). O sângerare nazală posterioară generează în mod obișnuit un flux mai mare de sânge în faringele posterior, prezentând și riscul major de a compromite căile respiratorii sau de aspirație, sângerarea fiind dificil de controlat.
Principalele cauze
Printre principalele cauze care pot duce la epistaxis, împărțite în locale, sistemice, de mediu și induse prin tratamente medicamentoase, se numără:
- Cauzele locale: scobitul în nas, deviația septului, traumatismele (fizice și chimice), precum și utilizarea timp îndelungat a canulei nazale;
- Cauzele sistemice: alcoolismul, hipertensiunea arterială, malformațiile vasculare, bolile de coagulare (hemofilie, boala von Willebrand), uremia, afecțiunile hepatice, ateroscleroza;
- Cauze ce ţin de factorii de mediu: alergiile, gradul scăzut de umiditate, uscăciunea (aspect justificat prin faptul că atacurile de epistaxis sunt mult mai frecvente în lunile de iarnă);
- Administrarea de medicamente precum: antiinflamatoare nesteroidiene (naproxen, aspirină sau ibuprofen), anticoagulante, inhibitori ai agregării plachetare, spray-uri nazale topice cu steroizi, suplimente și medicamente alternative (vitamina E, ginkgo, ginseng), consumul și administrarea de substanțe ilicite (cocaină).
Multe persoane se confruntă spontan cu epistaxis (sângerare nazală). Dar este important de știut faptul că afecțiunea poate avea etiologii relativ mai rare, cum sunt neoplasmele sau malformațiile vasculare. Din acest motiv, ar trebui să facă parte din diagnosticul diferențial, în special dacă sunt observate simptome suplimentare: obstrucție nazală, durere, febră. Totuși, de cele mai multe ori, persoanele cu sângerare nazală frecventă sunt diagnosticate cu epistaxis.
Factori de risc pentru epistaxis
Factorii de risc asociați cu o creștere a posibilității de a dezvolta epistaxis implică:
- Copiii cu vârste cuprinse între 2-10 ani: aerul uscat, alergiile, răcelile, introducerea relativ frecventă a degetelor și obiectelor în nas sunt cauze care pot duce la epistaxis la copii.
- Adulții cu vârste cuprinse între 45-80 de ani: atât din cauza faptului că adulții din categoria aceasta de vârstă sunt mult mai predispuși să aibă HTA, ateroscleroză sau boli de coagulare, cât și faptului că procesul hemostazei este mult mai lent.
- Sarcina;
- Medicamentele pentru „subțierea sângelui”;
- Lucrul într-un mediu cu atmosferă toxică, poluată;
- Activitatea fizică intensă;
- Rinitele și alte afecțiuni nazale.
Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar Naturalis SinuStop. Susţine sănătatea tractului respirator superior, datorită celor 8 extracte naturale pe care le conţine.
Epistaxis – simptome și manifestări
În mod frecvent, un episod de epistaxis se caracterizează doar prin hemoragie nazală. Dacă este vorba despre sângerare nazală posterioară, este probabil ca o anumită cantitate de sânge să ajungă să fie înghițit, ceea ce duce la simțirea unui gust mai neplăcut, cu tentă metalică, precum și la instalarea rapidă a unei stări de greață. În cazul în care un episod de epistaxis se manifestă mult mai violent, iar sângerarea nu se oprește de la sine, ar trebui luată în considerare posibilitatea existenței unei afecțiuni subiacente.
Sângerare nazală – soluții și tratament
În cazul unui episod de epistaxis, nu ar trebui să vă îngrijorați, deoarece sângerarea de cele mai multe ori se oprește de la sine. Există câteva lucruri care pot fi făcute pentru a opri sângerarea cât mai rapid. Contrar practicii obișnuite, NU este recomandat să vă așezați pe spate, cu o mână ridicată, deoarece sângele poate ajunge în gât, ducând la complicații. Specialiștii recomandă ca persoana cu sângerare nazală să rămână în poziție verticală, cu fața ușor aplecată. Aplicarea de presiune la nivelul nasului („ciupirea” acestuia) timp de 10-15 minute poate contribui la oprirea sângerării. Presiunea ar trebui aplicată în zona cartilaginoasă a nasului, nu în cea osoasă.
În cazuri de sângerare nazală mai gravă, pot fi administrate spray-uri nazale vasoconstrictoare. Dacă nici în acest caz sângerarea nu se oprește, medicul poate cauteriza vasul lezat. Există și o procedură numită coagulare termică, însă aceasta este dureroasă și ar trebui aleasă doar într-un cadru medical de urgență. Pentru a opri sângerarea, pot fi utilizate și tampoane din tifon steril, ce se introduc la nivelul cornetelor nazale din care curge sânge. Epistaxisul nu ar trebui să aibă un caracter violent, greu de gestionat. Dacă se prezintă astfel, nu ezitați să contactați medicul.
Epistaxis – metode de prevenție
Atunci când episodul de epistaxis nu se datorează unei afecțiuni subiacente, ci apare ca urmare a expunerii la anumiți factori sau din alte motive, există câteva metode de prevenție care reduc posibilitatea apariției sângerării:
- Utilizarea unui spray nazal cu soluție salină sau a picăturilor saline, pentru a menține umede căile nazale;
- Folosirea unui umidificator de cameră;
- Evitați să vă suflați nasul într-un mod agresiv, puternic;
- Nu vă introduceți degetele sau diferite obiecte în nas;
- Atunci când strănutați, încercați să deschideți gura cât mai tare (strănutați întotdeauna într-un șervețel sau la nivelul plicii cotului);
- Uneori, ar putea fi necesară reglarea dozajului medicamentos;
- Evitați expunerea la factori alergeni;
- Renunțați sau reduceți consumul de tutun, deoarece fumul de țigară usucă nasul și îl irită;
- Purtați echipamente de protecție pentru cap dacă luați parte la activități care s-ar putea solda prin rănirea feței și nasului;
- Păstrați scurte unghiile copilului dumneavoastră.
Adoptarea unor bune practici de igienă, cu evitarea factorilor de risc, reprezintă un pas esențial spre a reduce episoadele de sângerare nazală. În cele din urmă, nu ar trebui să vă faceți griji în cazul în care vă confruntați cu un episod de epistaxis, deoarece această afecțiune este deosebit de frecventă în rândul populației și rareori prezintă complicații majore.
