Melasma este o afecțiune dermatologică frecventă, caracterizată prin apariția unor pete hiperpigmentare, simetrice, localizate în special la nivelul feței.
Melasma este mult mai frecventă la femei decât la bărbați și are o evoluție cronică, cu perioade de ameliorare și recădere. Sarcina este o cauză frecventă a melasmei. De asemenea, boala afectează femeile care iau contraceptive orale și hormoni.
Deși nu provoacă durere, mâncărimi sau alte simptome fizice, melasma poate deveni o sursă constantă de frustrare. Mai ales odată cu venirea verii, când soarele scoate la iveală toate imperfecțiunile pielii și poate accentua pigmentarea deja existentă.
Melasma, manifestări clinice
În cele mai multe cazuri, melasma apare pe obraji, frunte, puntea nasului, bărbie și deasupra buzei superioare. Petele sunt de culoare maronie sau gri-maroniu, iar aspectul lor poate varia: unele pot fi mai mici și mai localizate, în timp ce altele pot forma un contur mai extins.
Melasma nu este o afecțiune periculoasă din punct de vedere medical, dar poate avea impact asupra calității vieții, în special în cazurile severe, unde petele pigmentate sunt vizibile și persistente.
Factori de risc în apariția melasmei
Melasma apare ca rezultat al unei interacțiuni complexe între factori interni (endogeni) și externi (exogeni). Principalii factori de risc includ:
Expunerea la radiații UV și lumină vizibilă
Radiațiile ultraviolete (UV) reprezintă cel mai important factor declanșator și agravant al melasmei. Expunerea prelungită la soare, mai ales fără protecție adecvată, stimulează producția de melanină – pigmentul care dă culoarea pielii – și favorizează apariția petelor pigmentare.
Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că nu doar razele UV sunt responsabile. Inclusiv lumina vizibilă, în special lumina albastră (emisă de soare, dar și de ecranele telefoanelor, tabletelor și calculatoarelor), poate activa melanocitele – celulele responsabile cu sinteza melaninei. Acest efect este mai pronunțat la persoanele cu ten măsliniu sau închis (fototipuri III–VI), unde răspunsul pigmentogen este mai intens.
Influențe hormonale
Dezechilibrele hormonale au un rol important în apariția melasmei, mai ales în cazul femeilor. De aceea, această afecțiune este adesea asociată cu perioadele de schimbări hormonale, cum ar fi sarcina, utilizarea contraceptivelor orale sau tratamentele hormonale.
Melasma apărută în timpul sarcinii este cunoscută sub denumirea populară de „masca gravidei”, fiind frecvent întâlnită în trimestrul al treilea. În această perioadă, nivelurile de estrogen, progesteron și hormon stimulator al melanocitelor (MSH) cresc natural, ceea ce poate favoriza apariția petelor pigmentare.
De asemenea, utilizarea pilulelor contraceptive combinate (cu estrogen și progesteron) a fost asociată cu apariția sau agravarea melasmei. În mod similar, la bărbații tratați cu dietilstilbestrol (un estrogen sintetic utilizat în unele cazuri de cancer de prostată), au fost observate cazuri de melasmă.
Și femeile aflate la menopauză, care urmează tratament hormonal cu progesteron, pot dezvolta melasmă, cele care primesc doar estrogen nu par să fie afectate.
Predispoziția genetică
Moștenirea genetică este un alt factor de risc pentru apariția melasmei. Studiile arată că între 33% și 50% dintre persoanele afectate au și alți membri ai familiei care se confruntă cu această afecțiune dermatologică.
Mai mult, în cazul gemenilor identici, melasma apare de cele mai multe ori la amândoi, ceea ce sugerează existența unei componente genetice puternice. Această predispoziție poate face ca pielea să fie mai sensibilă la alți factori declanșatori, precum soarele sau hormonii, chiar și în absența unor cauze evidente.
Cu alte cuvinte, dacă aveți rude de gradul I cu melasmă, riscul de a dezvolta această afecțiune este mai mare, mai ales în combinație cu alți factori favorizanți (fototip mai închis, expunere la UV, modificări hormonale etc.).
Medicamente și produse cosmetice
Unele ingrediente din machiaj sau din produsele de îngrijire, cum ar fi parfumurile sau anumite substanțe chimice, pot crește riscul apariției unor pete pigmentare.
De asemenea, medicamentele fototoxice pot fi un factor important în dezvoltarea sau agravarea melasmei. Printre acestea se numără anumite antibiotice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diuretice, retinoizi, medicamente hipoglicemice, antipsihotice, precum și unele terapii țintite folosite în tratamentele oncologice.
Dacă urmați un tratament cu aceste medicamente, este important să vă protejați corespunzător de razele solare și să urmați recomandările medicului pentru a minimiza riscurile.
Și produsele de îngrijire a pielii trebuie alese cu grijă. Oricare produs care irită pielea poate agrava melasma. De aceea, este important să folosiți cosmetice și produse de îngrijire delicate, adaptate tipului de piele, pentru a preveni iritațiile și sensibilizările.
Inflamația pielii și proceduri estetice agresive
Tratamentele dermato-cosmetice care irită pielea (exfolieri intense, dermabraziune, lasere fără fotoprotecție ulterioară) pot declanșa hiperpigmentarea postinflamatorie, ce poate agrava o melasmă preexistentă.
Melasma și boala tiroidiană
Studiile arată că pacienții cu melasmă prezintă un risc de patru ori mai mare de a dezvolta boli tiroidiene comparativ cu populația generală. Această asociere sugerează o legătură între funcționarea tiroidiană și dezvoltarea melasmei, deși mecanismul exact nu este pe deplin înțeles.
Melasma, stresul cronic și dezechilibrele emoționale
Deși nu este un factor declanșator direct, stresul prelungit poate contribui la apariția sau agravarea melasmei prin mecanisme hormonale. Cortizolul, „hormonul stresului”, poate influența indirect secreția altor hormoni (estrogen, progesteron), implicați în pigmentarea pielii.
Melasma, opțiuni terapeutice
Tratamentul melasmei poate fi un proces de lungă durată și adesea necesită o abordare combinată. Obiectivul principal al tratamentului este de a reduce pigmentarea pielii și de a preveni apariția unor noi leziuni.
În funcție de severitatea și localizarea melasmei, opțiunile terapeutice pot varia. Iată cele mai frecvent utilizate:
Protecția solară
Unul dintre cele mai importante aspecte ale tratamentului melasmei este protecția solară. Expunerea la razele UV este principalul factor care agravează melasma, de aceea se recomandă utilizarea cremelor de protecție solară cu spectru larg (SPF 30 sau mai mare).
Creme depigmentante
Cremele care conțin ingrediente active precum hidrochinona, acidul azelaic, retinoizii, sau vitamina C sunt utilizate frecvent pentru a reduce pigmentarea. Aceste substanțe acționează prin inhibarea producției de melanină și prin accelerarea regenerării celulare.
Tratamente laser
În cazurile persistente de melasmă, unde tratamentele topice nu au avut succes, pot fi recomandate tratamentele cu laser. Acestea pot ajuta la îndepărtarea pigmentului din piele, însă riscurile de agravare a stării în urma tratamentului sunt ridicate, mai ales în cazul persoanelor cu fototipuri de piele mai închise.
Peeling-uri chimice
Peeling-urile chimice folosesc substanțe acide pentru a exfolia stratul superior al pielii, stimulând astfel regenerarea celulară și reducând pigmentarea. Peeling-urile medii sau adânci sunt, de obicei, mai eficiente în tratamentul melasmei, dar și în acest caz trebuie avute în vedere riscurile de agravare a afecțiunii, mai ales în cazul expunerii la soare după tratament.
Tratamentul hormonal
În anumite cazuri, melasma este asociată cu fluctuațiile hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul sarcinii sau în urma utilizării de anticoncepționale orale. În aceste situații, modificarea sau întreruperea tratamentului hormonal poate reduce pigmentarea. Totuși, acest lucru trebuie discutat întotdeauna cu un medic specialist.
În general, tratamentele pentru melasmă necesită răbdare și consecvență, iar succesul depinde de adaptarea tratamentului la nevoile și caracteristicile fiecărei persoane.
De reținut însă, chiar și după ce ați primit un tratament adecvat, melasma poate recidiva la expunerea la soarele de vară sau din cauza modificărilor factorilor hormonali sau endogeni.
Foto: shutterstock.com
