Malnutriția sau denutriția, reprezintă o afecțiune care apare atunci când organismul este privat de nutrienții esențiali pentru buna funcționare a țesuturilor și organelor. De regulă, în malnutriție, individul, din cauza privării de nutrienți esențiali, prezintă insuficientă energie pentru funcțiile esențiale ale organismului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în lume există aproximativ 462 milioane de persoane care suferă de malnutriție.
Categorii de persoane aflate la risc
Malnutriția poate fi secundară unui deficit de energie și proteine, și poartă numele de malnutriție protein-calorică sau energetică, dar poate exista și o formă de malnutriție secundară deficitului de micronutrienți – vitamine, minerale. În mod normal, cele două tipuri de malnutriție coexistă.
Trebuie subliniat că malnutriția poate fi secundară unor tulburări de comportament alimentar (anorexia nervoasă), infecții generalizate și/sau traumatisme. Poate surveni și la populația vârstnică care prezintă demență, boala Alzheimer și/sau cancer. În cazul persoanelor în vârstă care prezintă diverse probleme de dentiție, inclusiv dinți lipsă, s-a observat că se poate instala malnutriția secundară.
Tipuri de malnutriţie
Malnutriția poate fi:
- Primară, apare în urma unui aport energetic insuficient. Poate fi cauzată de un apetit diminuat, tulburări de natură alimentară (de ex. anorexia nervoasă), cancer;
- Secundară, care apare atunci când aportul alimentar este insuficient sau aportul poate fi suficient, dar apar diverse deficite de micronutrienți, secundar unor tulburări din sfera intestinală, infecții parazitare sau alte probleme de ordin medical sau chirurgical. Acest tip de malnutriție poate fi și secundar unei creșteri a necesarului metabolic, în special în urma unor afecțiuni sau intervenții chirurgicale.
Malnutriţia, factori de risc
Principalii factorii de risc pentru malnutriție sunt:
- sărăcia – nivelul socio-economic scăzut poate duce la apariția malnutriției primare;
- boli infecțioase sau parazitare – pot duce la apariția malnutriției secundară unei absorbții deficitare de micronutrienți;
- intervenții chirurgicale – în special intervenţiile din sfera intestinală pot duce la malnutriție;
- medicamentele utilizate în sfera oncologică (chimioterapie) – poate duce la diminuarea apetitului sau tulburări în sfera digestivă cu instalarea malnutriției;
- bolile cronice – infecția cu HIV poate duce la scăderea apetitului și apariția malnutriției.
Tulburările de alimentaţie: ce se ascunde în spatele lor
Malnutriţia, simptome
Din punct de vedere al simptomatologiei, la adult, se consideră malnutriție când indicele de masă corporală (IMC) < 18.5 kg/m2. Semnele malnutriției la adult sunt:
- oboseala accentuată
- lipsa apetitului
- probleme de concentrare
- piele uscată, subțire, palidă
- ochi înfundați în orbite
- păr uscat și rar
- tonus muscular scăzut
- plăgi care se vindecă mai greu
Malnutriția, diagnostic şi tratament
Mare atenție! Malnutriția poate să se instaleze și la persoanele supraponderale, care consumă alimente sărace din punct de vedere nutritiv, dar bogate din punct de vedere caloric. Astfel apare un exces ponderal, dar cu malnutriție.
Diagnosticul malnutriției este realizat de către medic, în urma analizei antropometrice și a analizelor de sânge.
Din punct de vedere al tratamentului, se recomandă tratarea bolii de bază, atunci când aceasta este cauza, și un aport alimentar care să fie suficient, astfel încât să acopere necesarul energetic și al nutrienților.
