Dosar medical

Insomnia: de ce nu putem dormi

miercuri, 25 mai 2016
Share

Insomnia este o dereglare a somnului normal, definita ca incapacitatea acuta sau cronica de a dormi, facand parte din categoria tulburarilor de somn. Oricine poate avea cateodata probleme cu somnul, mai ales in perioadele stresante. Acestea pot crea disconfort pe termen scurt sau lung, dar se poate ajunge si la alte dezechilibre mai grave.

Insomnia poate duce la deteriorarea functionarii individului prin diminuarea concentrarii, atentiei si energiei, oboseala si iritabilitate in timpul zilei, simptome de anxietate sau depresie, probleme interpersonale, profesionale si sociale, tensiune musculara crescuta, cefalee. Persoanele care sufera de insomnie acuza dificultati de adormire, de mentinere a somnului sau somn neodihnitor care dureaza cel putin o luna si cauzeaza dereglari semnificative in domeniile de activitate ale individului (pe plan social, profesional, familial).

 

Tipuri de insomnii

Conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, insomniile se impart in patru categorii majore:

  • Tulburarile de somn primare, avand cauze endogene (care iau nastere in interiorul organismului):
  • Dissomniile sunt dificultati ale initierii si mentinerii somnului cu modificari in cantitatea, calitatea sau reglarea somnului: insomnia primara, somnolenta excesiva (hipersomnia si narcolepsia), tulburarea legata de respiratie (de exemplu, apneea – oprirea temporara a respiratiei in timpul somnului), tulburarea ritmului circadian (ciclul zi-noapte, ceasul biologic).
  • Parasomniile sunt tulburari asociate cu somnul, comportament anormal in timpul somnului, desteptarea intermitenta din somn (de exemplu, cosmarul, teroarea de somn, somnambulismul).

 

  • Tulburarile de somn in legatura cu o alta tulburare mentala. In acest caz, insomnia este considerata a fi asociata cu o alta tulburare, cum ar fi depresia sau anxietatea.
  • Tulburarea de somn provocata de o conditie medicala generala, de exemplu, tulburari neurologice sau endocrine.
  • Tulburarea de somn indusa de o substanta apare in asociere cu ingerarea de substante, precum alcool, amfetamine, cofeina, cocaina etc.

Insomniile ocazionale pot aparea in urma: consumului de bauturi psihoenergizante, surmenajului, angoaselor, spaimelor, socurilor sau altor probleme afective, dar acestea nu reprezinta un pericol real asupra persoanei, deoarece somnul isi va restabili ritmul normal.

 

De ce nu ne putem odihni?

Insomnia este asociata, de multe ori, cu o excitatie fiziologica sau psihologica in cursul noptii, aparand o preocupare marcata referitoare la somn, care genereaza un cerc vicios. Apare o conditionare negativa referitoare la somn, teama si obsesia „nu voi putea adormi”, ceea ce creeaza o activare psiho-fiziologica negativa,  rezultand imposibilitatea de a adormi. Cu cat individul incearca mai mult sa adoarma, cu atat devine mai tensionat si este mai putin capabil sa adoarma.

Insomnia poate aparea ca un simptom, iar pentru tratarea corecta a acesteia trebuie gasita cauza care sta la baza ei. In general, toate aceste tulburari sunt diagnosticate de catre un medic ce recomanda, dupa caz, investigatii suplimentare si/sau medicatia necesara in functie de personalitatea individului si de starea generala a acestuia.

 

Cat trebuie sa dormim in mod normal

In timpul vietii, ciclurile somnului se schimba. Daca un copil mic doarme, in medie, 16 ore pe zi, o persoana de peste 70 de ani petrece in jur de 6 ore dormind. De asemenea, fiecare persoana are ritmul ei de somn: sunt cei care dorm „dusi” sau „usor”, altii au un somn prelungit (9-10 ore) sau, dimpotriva, scurt (6 ore). Exista persoane care adorm usor (aproximativ la 10 minute dupa ce se asaza in pat) si raman adormite pana dimineata, sau persoane care adorm mai greu (in aproximativ o ora) si se trezesc cel putin o data in timpul noptii.

Fiecare isi dezvolta stilul de a dormi care nu se diferentiaza foarte mult de la o noapte la alta, cu exceptia perioadelor de stres crescut in care calitatea somnului si odihnei scade semnificativ. Pentru a preveni deteriorarile de somn in perioadele dificile, se recomanda practicarea unor metode de relaxare care au un efect calmant asupra sistemului nervos.

 

Cum ne putem trata

Medicamentele somnului (hipnoticele, anxioliticele, neurolepticele) se iau sub supraveghere medicala, in niciun caz haotic, „dupa ureche”, cum se intampla din ce in ce mai des in Romania. Cel mai mare pericol pe care-l reprezinta somniferele este posibilitatea de a crea dependenta, dar si accentuarea unor probleme de natura psihologica. Nu se va apela la medicamente decat dupa ce au fost epuizate celelalte mijloace de ameliorare a insomniei: ceaiuri, sport, exercitii de relaxare, administrarea produselor cu melatonina etc.

 

Incercati si metodele de relaxare

Una dintre aceste metode este sofrologia, o tehnica de relaxare dinamica extrem de eficienta in eliberarea tensiunilor fizice, mentale si emotionale. Indepartarea tensiunilor pe care le resimte individul in perioadele de stres acut duce la relaxare, diminuarea nervozitatii, mai mult calm si un somn odihnitor.

 

 

Lorena Luchian

Psiholog si sofrolog

Centrul Medical Medsana

www.medsana.ro

Nota pentru articolul «Insomnia: de ce nu putem dormi»:4.38/ 5 (13 voturi)
tonica
2017-05-10T17:44:43+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena