Gripa este o patologie de natură virală, contagioasă, care afectează tractul respirator. Există un spectru larg de virusuri care cauzează gripă, cunoscute sub denumirea de Influenza. Virusurile se transmis prin picături Flügge de la o persoană infectată, expulzate prin tuse și strănut. Riscul infecției crește și prin atingerea obiectelor contaminate, anterioară atingerii nasului, ochilor sau gurii. Gripa se poate transmite și înainte ca o persoană să devină simptomatică și chiar după 5-7 zile de la dispariția simptomelor. Deși are caracter sezonier, gripa are un potențial violent în special în rândul grupurilor cu risc ridicat: copii mici, la vârstnici și femei însărcinate.
Exisă patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Tipurile A și B provoacă infecții la oameni, fiind responsabile de cazurile sezoniere, dar există tulpini care provoacă și gripă la animale. De asemenea, în ultimele decenii au evoluat tulpini din ce în ce mai letale ale virusului. Clinicienii ar trebui să fie conștienți de faptul că testele rapide pentru depistarea gripei nu au o sensibilitate extinsă, iar rezultatele fals negative sunt relativ frecvente. Pentru diagnosticul bolii, PCR-ul se consideră a fi standardul de aur, sau cultura virală din exsudat faringian. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că virusurile pot suferi mutații și, astfel, maximiza potențialul infecțios.
Gripa – cauze și factori de risc
Infecțiile cu virusurile Influenza de tip A și B sunt cele care provoacă gripa, frecvent sub formă de epidemii de infecții respiratorii. În general, virusul gripal A provoacă o formă mai severă și mai greu de gestionat.
Gripa este o boală acută care vizează tractul respirator superior, ducând la inflamarea arborelui respirator superior și a traheei. Simptomele acute persistă timp de 7-10 zile, iar la indivizii sănătoși boala este autolimitată. Afecțiunea descrie un așa-numit „sindrom viral”, cu stări febrile, rinită și dureri musculare. Virusul se replică la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare începând din momentul inoculării, atingând maximul după 48 de ore.
Gripa sezonieră poate provoca de la boli ușoare, până la decese. Conform estimărilor, peste un milion de persoane mor anual din cauza gripei. O incidență mult mai crescută a ratelor de deces se întâlnește în anumite „grupe de risc”: copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, persoanele peste 65 de ani și persoanele cu stare imunosupresivă, ca urmare a anumitor afecțiuni cronice. Astfel, persoanele în vârstă de peste 65 de ani prezintă un risc de aproximativ 14 ori mai mare de deces din cauza gripei, față de adulții de vârstă mijlocie (40-65 de ani). Drept urmare, persoanele mai în vârstă sunt constituie o grupă de risc când vine vorba de gripă și posibilitatea complicațiilor.
Gripa – simptome
Gripa poate fi ușor confundată cu alte tipuri de infecții ale tractului respirator, iar manifestările clinice ale acesteia pot varia de la ușoare la severe. Persoanele vaccinate vor prezenta simptome mai ușoare și, de asemenea, prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta complicații asociate. Cele mai obișnuite simptome asociate gripei sunt:
- tuse neproductivă;
- febră;
- dureri în gât;
- mialgie;
- cefalee;
- rinită;
- congestionarea ochilor, cu fotofobie și durere.
Cazurile mai severe de gripă pot evolua spre dificultăți de respirație, tahicardie și hipotensiune arterială, cu necesitatea intervențiilor de susținere mecanică a respirației. Acestea apar frecvent în rândul populației cu risc, în special în lipsa tratamentului adecvat.
Gripa la vârstnici – riscuri asociate
Gripa are potențialul de a duce la complicații semnificative la vârstnici. Cea mai frecventă complicație gravă a gripei este pneumonia, care se poate dezvolta fie pe parcursul bolii, fie la aproximativ două săptămâni după gripă. Pneumonia virală însoțită de toxemie poate apărea la 24 de ore de la debutul gripei, de obicei în infecția cu virusul de tip A. Pneumonia se consideră a fi o pneumonită interstițială cu hiperemie severă, lărgirea pereților alveolari, cu un infiltrat de celule mononucleare, dilatare capilară și tromboză. Simptomele includ tahipnee (accelerarea rapidă a frecvenței respiratorii), dar și tahicardie, febră mare, hipotensiune arterială. Hipoxemia și decesul pot apărea după 1-4 zile.
De asemenea, alte complicații severe includ pneumonia bacteriană secundară infecției (frecvent cu microorganisme precum Streptococcus pneumoniae și Staphylococcus aureus) sau bronșita hemoragică, sindromul de insuficiență respiratorie acută (care necesită ventilare mecanică), dar și miozita, miocardita și, în cele din urmă, insuficiența multiorganică. Gripa este o cauză majoră a decesului, deși multe persoane subestimează potențialul acestei afecțiuni. La vârstnici, gripa duce la complicații din cauza slăbirii sistemului imunitar odată cu înaintarea în vârstă, în special pe fondul existenței unor afecțiuni subiacente cronice, cum ar fi diabetul.
Gripa la vârstnici – tratament
La persoanele sănătoase, care nu prezintă comorbidități, gripa este adesea autolimitată, iar mare parte dintre manifestări sunt ușoare. Frecvent, nici nu este necesar tratament antiviral. Acestea se recomandă în special în timpul focarelor de gripă. Principalele medicamente antivirale care se utilizează în cazurile de gripă sunt:
- inhibitori de neuraminidază: oseltamivir, zanamivir și peramivir;
- blocanți ai canalelor ionice M2 ale virusului și modificatori ai pH-ului optim: amantadină, rimantadină (eficiente împotriva virusului gripal A, nu și B);
- baloxavir: inhibitor enzimatic care vizează o etapă importantă din replicarea virusului;
- chimioterapie antivirală: trebuie să aibă în vedere alegerea potrivită a dozei, duratei, dar și o atenție deosebită asupra vârstei pacientului, greutății, funcției renale și altor probleme de sănătate pe care le-ar putea prezenta.
În cazul în care terapia antivirală se instaurează rapid, chiar și înainte de apariția simptomelor, se reduce semnificativ riscul complicațiilor cu potențial fatal. Cu toate acestea, prognosticul nu este unul favorabil la persoanele cu gripă care prezintă comorbidități, nu urmează un tratament, riscul de deces fiind semnificativ.
Gripa la vârstnici. Prevenție
Pentru a reduce riscul complicațiilor asociate gripei, strategiile de prevenire a infecției pot juca un rol esențial în această privință. Astfel, se recomandă următoarele:
- Vaccinarea: reprezintă cea mai eficientă metodă de a reduce riscul de a dezvolta gripă. Este important de știut că vaccinul antigripal trebuie făcut anual (frecvent cu 1-2 săptămâni, mai ales pentru că organismul are nevoie de timp pentru a dezvolta anticorpi specifici).
- Deoarece răspunsul imunitar chiar și la vaccinare este relativ scăzut, este esențială limitarea contactului cu persoane potențial infectate și adoptarea modalităților de prevenție: purtarea unei măști în sezonul gripei, dezinfectarea mâinilor, evitarea atingerii feței.
- La vârstnici, peramivirul are efecte mult mai rapide și duce la îmbunătățirea eficientă a simptomelor asociate bolii, spre deosebire de alte antivirale recomandate pentru gripă.
- Administrarea de oseltamivir, peramivir și zanamivir intravenos necesită ajustări ale dozei la pacienții cu afecțiuni renale.
- Baloxavirul este cel mai bine tolerat antiviral și oferă o opțiune terapeutică eficientă celor care nu pot tolera inhibitori ai neuraminidazei (oseltamivir, zanamivir și peramivir);
- Întărirea sistemului imunitar prin consumul regulat de fructe și legume, suplimente pe bază de vitamine, pentru a susține lupta organismului împotriva agentului viral;
- Limitarea contactului cu persoane care manifestă simptome caracteristice gripei;
- Hidratarea și odihna corespunzătoare, esențiale pentru un sistem imunitar puternic.
Focare grave de gripă continuă să apară anual, în special la vârstnici. De asemenea, odată cu creșterea rezistenței la agenți antiviral, este important să se aibă în vedere strategii de prevenție și reducere a riscului infecției. În ciuda controverselor cu privire la eficacitatea unui vaccin antigripal, vaccinarea încă își atinge scopul. Mulți specialiști consideră că, de fapt, principalul obiectiv al vaccinării îl reprezintă prevenirea complicațiilor asociate, mai degrabă decât prevenire absolută a infecției cu Influenza. Din acest motiv, abordarea de comportamente proactive în vederea popularizării importanței vaccinării ar reprezenta primul pas în prevenție.
