Gastrita reprezinta inflamatia mucoasei gastrice, care poate fi acuta si cronica. Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila, a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrica este tumefiata prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute. Ulcerul acut se vindeca rapid, nu are tendinta de a recidiva si nu trebuie confundat cu ulcerul cronic.
Clinic, gastrita acuta poate fi muta, fara nicio manifestare, dar cu leziuni endoscopice chiar severe, prezente. Ea se poate manifesta prin hemoragie digestiva superioara fara durere sau, dimpotriva, se poate manifesta prin durere, greata si varsaturi.
Cauzele gastritei acute
Consumul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): gastropatia la AINS se manifesta prin hemoragie digestiva, adesea fara durere. Efectul lor asupra stomacului se exercita si in cazul in care ele se administreaza pe alta cale decat cea orala (ex: ca supozitoare). Aspirina are insa si un efect lezional local, care este prezent la administrarea orala. Riscul la aspirina incepe in primele 72 ore si se declanseaza de la o singura doza, chiar mica (ex. 325 mg).
Recent, au fost comercializate AINS care nu au (sau au foarte redus) efect agresiv asupra mucoasei gastrice.
Consumul de alcool: gastrita acuta alcoolica se manifesta prin durere epigastrica, greata, voma, hemoragie digestiva, care apar dupa pranzuri abundente insotite de consum important de alcool. Tratamentul presupune 48-72 ore de dieta de protectie (ceai, paine, branza), mucoasa gastrica avand o capacitate exceptionala de refacere: in doua zile mucoasa lezata a stomacului este „ca si noua.”
Gastrita acuta de stres „hemoragica” apare la persoanele grav bolnave ce au diverse afectiuni: infectie grava, insuficienta respiratorie, hepatica, renala, traumatisme, arsuri, hematom subdural. Apar hemoragii digestive grave, iar in cazurile extreme poate duce la deces.
Alte gastrite acute: prin reflux duodenogastric, dupa ingestie de acizi sau baze, dupa iradiere, prin infectie cu Helicobacter Pylori (gastrita acuta epidemica), prin infectie cu alti microbi (gastrita flegmonoasa), gastrita virala (Herpes simplex, citomegalovirus, Rotavirus). Uneori nu se poate depista nicio cauza (ex: gastrita enteropatica).
Gastrita cronica nu se vindeca
Gastrita cronica presupune o inflamatie cronica cu limfocite si plasmocite a mucoasei gastrice care tinde sa se atrofieze. Gastrita cronica nu se vindeca, persista toata viata. Prin aparitia zonelor de metaplazie intestinala, care pot genera adenocarcinom, gastrita cronica reprezinta un precursor al cancerului gastric.
Gastrita cronica se imparte in gastrita: de tip A (afecteaza corpul si fundul gastric); de tip B (afecteaza antrul) si pangastrita, care rezulta din extensia gastritei antrale la intregul stomac.
Gastrita de tip A are o patogenie imuna si apare pe un teren cu predispozitie genetica. Secretia de acid clorhidric dispare si se constituie o anemie grava (anemia megaloblastica, anemia Biermer) care trebuie tratata toata viata cu vitamina B12. Gastrita cronica de tip A are un risc crescut pentru cancer gastric. Se poate insoti de alte boli autoimune: tiroidita, hepatita autoimuna, diabet.
Gastrita de tip B (antrala) se datoreaza in cel putin 80% din cazuri infectiei stomacului cu Helicobacter Pylori. Rareori se datoreaza refluxului de bila in stomac (cand a fost numita si gastrita de tip C). Este mai frecventa dupa 50 de ani si prezenta ei creste odata cu varsta.
Gastrita cronica se manifesta prin anemie si uneori dispepsie. Diagnosticul necesita endoscopie digestiva si examenul bioptic al mucoasei gastrice. Examenul radiologic nu poate afirma diagnosticul de gastrita cronica.
Tratamentul gastritei cronice: eradicarea Helicobacter Pylori cu antibiotice adecvate, tratamentul anemiei cu vitamina B 12 si fier, cand se asociaza deficitul de fier.
Prof. Dr. Dan Olteanu,
Medic primar
medicina interna si gastroenterologie,
Centrul Medical Medsana Bucuresti,
Telefon: 021/408.78.00.
