Revista care te menține sănătos

Digestie

Analize utile în bolile gastroenterologice. Cât de des le repetăm?

Dr. Monica-Adriana Stana, medic specialist gastroenterologie, DigestMed, 0743.344.378
18 noiembrie 2022
Share
analize, ecografie abdominală, balonare, vărsături, greaţă,

Simptomele digestive sunt printre cele mai întâlnite cauze motive pentru prezintarea la medic. Patologia digestivă este variată şi include boli ale tractului digestiv (esofag, stomac, intestin subţire şi gros), ale ficatului, pancreasului şi splinei.

Dacă este să vorbim despre prevenţie, o evaluare medicală periodică este recomandată tuturor oamenilor, chiar şi celor asimptomatici. Ea constă în efectuarea unor analize medicale uzuale, care se efectuează uşor prin medicul de familie şi care verifică principalele funcţii ale organismului (funcţia hepatică, renală, profilul lipidic, hemoleucograma, indici de inflamaţie, funcţia de coagulare a sângelui). O ecografie abdominală este de asemenea utilă, uşor de efectuat, neiradiantă, nedureroasă, neinvazivă, care poate să aducă informaţii utile despre organele din abdomen.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar Gastrocalmin; recomandat pentru menţinerea confortului digestive şi ameliorarea hiperacidităţii gastrice.

Pentru persoanele asimptomatice, tinere, sub vârsta de 40 de ani se recomandă efectuarea analizelor uzuale şi a unei ecografii abdominale o data la 2-3 ani, în schimb, pentru cei cu vârsta peste 40 de ani, este recomandată efectuarea lor anual. Analizele pentru hepatitele B şi C se indică a fi efectuate o dată la câţiva ani sau ţintit pentru persoanele care au fost expuse infecţiei.

În cazul persoanelor care prezintă simptome sau semne digestive este recomandat în primul rând un consult medical, de preferat gastroenterologic, în urma căruia medicul recomandă analize ţintite. În afara analizelor uzuale, sunt analize care pot fi recomandate individual dacă se suspicionează anumite afecţiuni. De exemplu, pentru pancreatită se vor realiza teste ale funcţiei pancreatice (amilaza şi lipaza serică), pentru gastrită teste pentru infecţia cu Helicobacter Pylori, pentru enterocolite teste din materii fecale (examen coproparazitologic, coprocultură). De asemenea, în anumite situaţii, pentru pacienţii vârstnici pot fi utili markeri tumorali ai tubului digestiv (CEA, CA19-9, AFP, CA72-4).

analize, ecografie abdominală, balonare, vărsături, greaţă,

Cele mai frecvente afecţiuni din sfera „gastro”

  • Boala de reflux gastroesofagian – reprezintă refularea sucului gastric acidulat la nivelul esofagului şi se manifestă prin pirozis (arsuri retrosternale), balonare, uneori arsuri epigastrice. Mai rar pot apărea durere retrosternală, tuse seacă, vărsături.
  • Gastrita – inflamaţia mucoasei gastrice, cauzată cel mai frecvent de infecţia cu Helicobacter Pylori. Se manifestă prin durere sau arsură în etajul abdominal superior (în epigastru), balonare, senzaţie de plenitudine postprandială, saţietate precoce, greaţă şi uneori vărsături.
  • Sindromul de intestin iritabil – este o patologie funcţională foarte des întâlnită, mai ales la tineri. Diagnosticul se bazează în principal pe simptome, pe dinamica acestora, pe factori declanşatori (stres, anxietate, consumul anumitor alimente) şi în unele cazuri sunt necesare anuminte investigaţii care exclud o patologie organică. Printre simptome se numără: balonarea, constipaţie sau diaree, dureri abdominale, flatulenţă.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Naturalis Carboment; supliment alimentar pe bază de carbune activat, un ajutor preţios în caz de indigestie, flatulenţă şi spasm abdominal.

analize, ecografie abdominală, balonare, vărsături, greaţă,
  • Constipaţia cronică – reprezintă dificultatea de a defeca sau prezenţa a mai puţin de trei scaune pe săptămână. Este cauzată de obicei de lipsa fibrelor alimentare din dietă şi de o hidratare necorespunzătoare.
  • Steatoza hepatică – sau ficatul gras este o afecţiune în care grăsimile din sânge se acumulează în exces la nivelul celulelor hepatice, în stadii mai avansate putând duce la inflamaţia ficatului, şi mai rar chiar la ciroza hepatică. Factori favorizanţi pentru această afecţiune sunt : obezitatea, consumul de alcool, sarcina, dislipidemia, diabetul zaharat, dieta bogată în grăsimi, stresul.
  • Hepatitele virale B şi C – sunt afecţiuni ale ficatului provocate de infecţia cu virusurile B şi C. La debut majoritatea persoanelor sunt asimptomatice sau pot prezenta simptome uşoare (disconfort în hipocondrul drept, astenie). Dacă infecţia depăşeşte 6 luni, aceasta devine cronică şi, în timp, se poate ajunge la ciroză hepatică.
  • Boala hemoroidală – hemoroizii sunt vene dilatate situate la nivelul canalului anal. În anumite condiţii se dilată şi pot da disconfort, durere, sângerări.
  • Gastroenterite sau enterocolite acute – apar la orice vârstă, se manifestă prin scaune diareice, crampe abdominale, balonare, deshidratare, greaţă şi uneori vărsături şi sunt provocate cel mai frecvent de consumul unor alimente alterate, bacterii, virusuri, uneori de paraziţi intestinali şi fungi.
  • Colica biliară – cauzată în principal de litiaza biliară (calculi la nivelul vezicii biliare). Se manifestă prin durere la nivelul hipocondrului drept cu posibilă iradiere în omoplatul drept, uneori cu greaţă şi vărsături. Când nu este cauzată de calculi biliari, poate fi declanşata de mese abundente, colecistokinetice.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar FibroProtect; recomandat pentru îmbunătăţirea tranzitului intestinal, detoxifiere, reducerea colesterolului, în curele de slăbire etc.

analize, ecografie abdominală, balonare, vărsături, greaţă,

Analize pentru principalele afecţiuni gastroenterologice

Analizele necesare pentru fiecare din afecţiunile amintite sunt variate; depind de gravitatea simptomelor pentru care se prezintă pacientul şi sunt individualizate de către un medic gastroenterolog. Sunt unele afecţiuni care nu necesită investigaţii suplimentare, mai ales la persoanele tinere; se optează pentru tratament simptomatic şi se monitorizează. La persoanele vârstnice, se efectuează analize de sânge, ecografie abdominală, acestea fiind urmate de endoscopie digestivă superioară şi colonoscopie dacă medicul decide că este necesar.

Principalele măsuri de prevenţie

Pentru menţinerea sănătăţii tubului digestiv putem ţine cont de următoarele sfaturi:

  • Adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi asta include o alimentaţie sănătoasă, bogată în fibre şi vitamine; evitarea meselor abundente, a alimentelor procesate, grăsimilor, zaharurilor, carbohidraţilor, condimentelor, alcoolului, fumatului; respectarea orele de alimentaţie; practicarea unui sport periodic, deci evitarea sedentarismului.
  • Menţinerea unei igiene corecte, de la simplul spălat pe mâini, la spălarea fuctelor şi legumelor. Acest lucru este important pentru patologia digestivă cu transmitere fecal orală (infecţii bacteriene, parazitare, virale, hepatita virală A).
  • O hidratare corespunzătoare. Consumul a 2-3 litri de lichide pe zi este foarte important pentru o bună funcţionare a organismului şi deci a tubului digestiv.
  • Scăderea în greutate în cazul pacienţilor cu obezitate.
  • Folosirea ustensilelor de unică folosinţă sau corect sterilizate pentru eliminarea riscului de transmitere a hepatitelor virale (la manichiură, bărbierit, tatuaje).
  • În cazul persoanelor cu hepatite virale diagnosticate este importantă monitorizarea periodică a funcţiei hepatice prin efectuarea unor analize de sânge şi a ecografiei abdominale, perioadă stabilită de medicul gastroenterolog.
analize, ecografie abdominală, balonare, vărsături, greaţă,

Aparatura modernă, tot mai complexă

Aparatura din domeniul gastroenterologic a evoluat foarte mult în ultimii ani, ajungându-se la performanţe greu de anticipat în trecutul recent.

În primul rand, a crescut calitatea imaginilor şi s-au introdus funcţii noi aparatelor existente, astfel încât ecografia abdominală şi endoscopia digestivă oferă rezultate superioare celor din trecut (de exemplu, elastografia hepatică, ecografie cu contrast, chromoendoscopia virtuală endoscopică, endomicroscopia care ne orientează către un diagnostic histopatologic în timp real).

De asemenea, au fost dezvoltate diverse accesorii endoscopice, care folosite de personal experimentat, pot inlocui inclusiv partea de intervenţie chirurgicală:

  • puncţii ghidate ecoendoscopic care prelevează biopsii pentru examen histopatologic şi stabilesc diagnosticul;
  • rezecţie endoscopică mucosală sau disecţia endoscopică submucosală prin care se îndepărtează polipi de mari dimensiuni sau cancere în stadiu incipient;
  • bujii sau balon folosite pentru dilatarea stenozelor benigne;
  • stenturi metalice sau de plastic folosite pentru stenoze maligne de esofag, stomac, duoden, rect, cai biliare;
  • metode ecoendoscopice sau ecografice de drenare (evacuare) a unor formaţiuni lichidiene (abcese, pseudochiste, chiste).

În urmă cu câţiva ani nu exista posibilitatea explorării intestinului subţire. Acum avem la dispoziţie capsula endoscopică (utilizată în scop diagnostic şi care obţine imagini de la nivelul esofagului pâna la nivelul anusului) şi enteroscopia (o endoscopie care merge inclusiv pe intestinul subţire şi este utilizată în scop diagnostic, dar şi terapeutic). Acestea sunt folosite în cazuri atent selecţionate.

Nota pentru articolul «Analize utile în bolile gastroenterologice. Cât de des le repetăm?»:5.00/ 5 (1 vot)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.

Sunt de acord cu politica de confidențialitate