O criză de astm bronșic reprezintă o exacerbare acută a simptomelor astmului, cauzată de inflamația căilor respiratorii și îngustarea bruscă a bronhiilor. În timpul unei crize de astm bronșic apare bronhospasmul, edemul mucoasei bronșice și creșterea secreției de mucus, ceea ce duce la dificultăți de respirație. Acestea se manifestă prin dispnee, wheezing (respirație șuierătoare), senzație de constricție toracică și tuse. Simptome care pot varia de la forme ușoare până la insuficiență respiratorie severă.
Criza de astm bronșic, factori declanșatori
O criză de astm bronșic poate fi declanșată de numeroși factori care determină hiperreactivitatea căilor respiratorii. Printre cei mai frecvenți factori declanșatori ai crizei de astm bronșic se numără alergenii inhalatori, precum polenul, acarienii din praful de casă, sporii de mucegai și epiteliile de animale. Infecțiile virale de căi respiratorii reprezintă o cauză importantă, mai ales la copii. Expunerea la fum de țigară, poluare atmosferică, substanțe chimice iritante poate favoriza apariția unei crize de astm bronșic. De asemenea, criza de astm bronșic poate fi declanșată în unele situații prin efortul fizic intens, aerul rece, modificările bruște de temperatură. Unele medicamente, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau beta-blocantele, pot agrava simptomatologia și pot induce o criză de astm bronșic la anumiți pacienți predispuși. Controlul factorilor declanșatori este esențial pentru prevenirea episoadelor recurente și menținerea unui control optim al bolii.
Simptome sau cum să recunoașteți o criză de astm
Simptomele care pot anunța o criză de astm bronșic constau în accentuarea tusei, senzația progresivă de lipsa de aer, apariția wheezingului și senzația de constricție toracică. În multe cazuri, pacienții observă ca medicația de fond este insuficientă pentru controlul simptomatologiei, aceasta agravându-se treptat. În formele mai severe, pot apărea dificultăți respiratorii importante, tahipnee (respirații rapide), retracții toracice marcate și utilizarea musculaturii accesorii pentru respirație, situații care necesită evaluare medicală urgentă. De asemenea, o criză de astm bronșic reprezintă o urgență dacă pacientul prezintă cianoză la nivelul buzelor sau extremităților, agitație, confuzie, somnolență, scăderea stării de conștiență sau saturație scăzută a oxigenului.
Este important ca pacientul să își administreze cât mai repede medicația recomandată de medic în episod acut, de obicei un bronhodilatator inhalator cu acțiune rapidă.
Administrarea corectă și precoce a tratamentului poate opri evoluția unei crize de astm bronșic și poate reduce severitatea simptomelor.
Pacientul trebuie să evite expunerea la factorul declanșator și să își monitorizeze respirația. Dacă simptomele persistă după administrarea bronhodilatatorului, este necesară repetarea tratamentului conform planului terapeutic stabilit de medic și solicitarea unui consult medical.
Dacă simptomele se agravează, iar gradul de dispnee progresează, este necesar apelul la serviciile de urgență și evaluarea imediată a crizei de astm bronșic într-o unitate medicală.
Cum acordăm primul ajutor în criza de astm bronșic?
Primul ajutor în cazul unei crize de astm bronșic presupune calmarea pacientului și facilitarea respirației până la administrarea tratamentului și, dacă este necesar, până la sosirea ajutorului medical.
Persoana care are o criză de astm bronșic trebuie așezată în poziție șezândă sau semișezândă. Se evită poziția culcată, deoarece aceasta poate accentua dificultățile respiratorii.
Este importantă îndepărtarea eventualilor factori declanșatori.
În timpul unei crize de astm bronșic trebuie administrat imediat bronhodilatatorul inhalator cu acțiune rapidă prescris pacientului, utilizând corect dispozitivul inhalator. Dacă simptomele nu se ameliorează rapid, iar respirația devine din ce în ce mai dificilă sau dacă pacientul prezintă cianoză a buzelor și extremităților, dificultăți de vorbire, agitație marcată, somnolență sau pierderea stării de conștiență, criza de astm bronșic trebuie considerată severă și necesită apelarea serviciului de urgență. Până la sosirea echipajului medical, pacientul trebuie supravegheat permanent și încurajat să respire lent și controlat.
Dr. Mirela Violeta Florescu: „Orice alergie poate evolua în astm alergic”
Cum putem preveni crizele de de astm bronșic?
Prevenția unei crize de astm bronșic se bazează pe controlul strict și corect al astmului, alături de evitarea factorilor declanșatori. Pentru prevenirea unei crize de astm bronșic este importantă evitarea alergenilor și a factorilor iritanți.
Infecțiile respiratorii trebuie tratate corespunzător, iar vaccinarea antigripală este încurajată și recomandată persoanelor cu astm. În plus, identificarea precoce a semnelor de agravare și respectarea unui plan personalizat de acțiune pot preveni evoluția spre o criză de astm bronșic severă. Este esențial ca pacienții să urmeze tratamentul de fond recomandat de medic. În plus, trebuie să aibă permanent acces la medicația de salvare pentru eventualitatea unei crize de astm și să știe exact cum să o administreze.
Sfaturi utile
Criza de astm bronșic poate apărea chiar și la persoanele cu simptome aparent bine controlate, motiv pentru care monitorizarea constantă și respectarea tratamentului sunt esențiale. Consulturile regulate la medicul pneumolog (alături de efectuarea spirometriilor) sau alergolog permit ajustarea terapiei și identificarea precoce a factorilor care pot favoriza apariția unei crize de astm bronșic.
Încă de la primele semne este important ca pacientul să își administreze rapid medicația de salvare recomandată de medic.
Fiecare pacient trebuie să cunoască modul corect de utilizare al inhalatoarelor și să aibă un plan clar de acțiune pentru situațiile în care simptomele se agravează. Administrarea corectă și precoce a tratamentului poate opri evoluția unei crize de astm bronșic și poate reduce severitatea simptomelor.
Fiecare pacient are datoria de a urma tratamentul prescris, deoarece administrarea regulată a medicației antiinflamatoare reduce inflamația cronică a căilor respiratorii și scade riscul de criză de astm bronșic. De asemenea, utilizarea corectă a inhalatoarelor și monitorizarea periodică a funcției respiratorii contribuie la menținerea controlului bolii.
Pacienții trebuie să evite automedicația și întreruperea tratamentului de fond atunci când simptomele dispar, deoarece inflamația bronșică poate persista chiar și în absența manifestărilor evidente.
Recunoașterea rapidă a semnelor de agravare și prezentarea precoce la medic pot preveni complicațiile unei crize de astm bronșic severe și pot reduce riscul de spitalizare sau insuficiență respiratorie.
Foto: shutterstock.com
