Astmul este o problemă importantă de sănătate publică, întrucât afectează toate grupele de vârstă şi este cauza unui număr crescut de decese, inclusiv în rândul tinerilor. Unul dintre factorii declanşatori ai astmului pot fi alergiile (astm alergic). Iată care sunt cele mai importante lucruri de ştiut pentru a reduce riscul unui atac de astm alergic.
Astmul este o afecţiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii ce se manifestă prin tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie şi senzaţie de apăsare în piept. Este o afecţiune frecventă şi potenţial severă, care afectează persoane de toate vârstele. Debutează de obicei în copilărie, când sistemul imunitar este încă în curs de dezvoltare. Factorii care pot declanşa sau agrava simptomele astmului includ alergenii din mediul înconjurător (acarienii din praf, mucegaiuri, epitelii animale, polenuri), fumul de tutun, infecţiile virale, efortul fizic, stresul. De asemenea, unele medicamente pot induce sau declanşa astmul cum ar fi beta blocantele şi antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). Dr. Violeta Mirela Florescu, medic primar alergologie şi imunologie clinică ne spune cum putem gestiona cel mai bine astmul alergic şi care sunt variantele de tratament.
Când duc alergiile la apariţia astmului?
Astmul alergic este un tip de astm care este declanşat de o alergie. Atât alergiile, cât şi astmul sunt cauzate de o disfuncţie a sistemului imunitar. Aceleaşi substanţe care declanşează simptomele unei rinite alergice pot provoca, de asemenea, semne şi simptome de astm. La unele persoane, alergiile cutanate sau alimentare pot provoca simptome de astm.
Ce este marşul alergic?
Bolile alergice comune includ dermatita atopică (eczema), rinita alergică, alergiile alimentare şi astmul alergic. Interesant este că pare să existe o progresie naturală a acestor boli, sugerând prezenţa unor mecanisme comune de acţiune.
Adesea, prima manifestare a bolii alergice este eczema, care apare în timpul copilăriei sau a copilăriei timpurii. Se găseşte la 10-20% dintre toţi copiii. Alergiile alimentare se dezvoltă şi ele la începutul vieţii. Aceste boli alergice precoce sunt adesea urmate de rinita alergică şi astm. De fapt, studiile au arătat că două treimi dintre pacienţii cu eczeme dezvoltă rinită alergică, iar o treime dezvoltă astm. Progresia naturală a acestor boli de la eczeme la alergii alimentare, rinita alergică, astm este denumită marşul alergic. Nu toţi copiii urmează această evoluţie. Unii copii îşi depăşesc alergiile şi astmul, iar unii dezvoltă astm şi alergii pentru prima dată la vârsta adultă.
Ce rol joacă factorul genetic în dezvoltarea astmului alergic?
Este foarte important istoricul familial de alergii deoarece reprezintă un factor de risc major pentru astmul alergic. La persoanele cu rinită alergică sau alte alergii, creşte, de asemenea, riscul de a face astm.
Având în vedere faptul că mare parte din cazurile de astm sunt alergice pentru a confirma sau a exclude un astm alergic este necesară efectuarea de teste de alergie, care ajută la identificarea alergenilor ce declanşează astmul.
Testele alergologice se realizează prin testare cutanată sau prin efectuarea unui panel de alergeni din sânge pentru a decela dacă un alergen este responsabil de declanşarea reacţiei.
Ce presupune tratamentul astmului alergic?
Tratamentul unui pacient cu astm după ce diagnosticul a fost confirmat este individualizat în funcţie de factorii de risc, de fenotipul în care se încadrează pacientul, de siguranţă, cost şi eficacitatea medicaţiei disponibile.
În situaţia în care nu este posibilă reducerea expunerii la alergenul incriminat există terapii ţintite pentru a trata alergia de bază, care declanşează astmul. Unul dintre aceste tratamente este imunoterapia alergen specific (desensibilizarea – n.n.), un tratament preventiv pentru reacţiile alergice la substanţe precum polenul de iarbă, acarienii din praful de casă, mucegaiuri şi veninul de albine. De asemenea, în cazul unui astm alergic sever există terapie specifică cu anticorpi monoclonali anti IgE.
Cum se face desensibilizarea? Care este relaţia ei cu astmul alergic?
Imunoterapia alergen specific (desensibilizarea) presupune administrarea treptată a dozelor de alergen la care persoana este alergică prin producerea unui anticorp „blocant”, care reduce simptomele alergiei atunci când substanţa este întâlnită în viitor. Imunoterapia reduce, de asemenea, inflamaţia care caracterizează rinita şi astmul. Există mai multe tipuri de imunoterapie şi anume: sub formă de spray sau tablete sublinguale sau sub formă injectabilă.
Ce putem face pentru a gestiona cât mai bine alergiile?
Dacă aveţi istoric familial de alergii încercaţi pe cât posibil expunerea la alergeni:
- Curăţaţi în mod regulat a locuinţa pentru a reduce expunerea la umezeală, mucegai şi acarienii din praful de casă.
- Aerisiţi bine camerele şi păstraţi o temperatură scazută şi uscată. Utilizaţi un dezumidificator.
- Evitaţi acumularea de praf pe perdele şi tapiţeria canapelelor, fotoliilor şi pernelor. Utilizaţi un aspirator cu filtru HEPA sau un aspirator umed cel puţin o dată pe săptămână.
- Limitaţi utilizarea substanţelor iritante (odorizante, insecticide etc.).
- Verificaţi dacă aveţi mucegai în baie sau alte camere.
- Dacă vreunul dintre membrii familiei este alergic la animale, trebuie să evitaţi ca animalul de companie să aibă acces pe canapele sau în dormitor.
- Persoanele alergice la alţi aeroalergeni, cum ar fi polenul sau acarienii, ar trebui să evite, de asemenea, să aibă animale de companie în casă, deoarece riscă să devină sensibilizate la alţi alergeni. A avea animale în casă favorizează răspândirea acarienilor.
- În sezonul de polen la care vă ştiţi alergic evitaţi să ieşiţi în aer liber în zilele de polenizare maximă sau când este vânt puternic. Acasă, evitaţi să lăsaţi ferestrele deschise pe parcursul zilei când polenul este mai abundant. Evitaţi ferestrele deschise în timpul călătoriilor cu maşina.
- Folosiţi ochelari de soare pentru a vă proteja ochii de contactul direct cu alergenii.
Foto: shutterstock.com
